Comunitatea armenilor din Botoșani a adus, miercuri, 24 aprilie, un omagiu pentru armenii uciși acum 109 ani de către trupele barbare ale Imperiului Otoman, în timpul genocidului din 1915.
Manifestările au debutat în fața khachkar-ului din intersecția de la Pod de Piatră, inaugurat toamna trecută, unde s-a ținut o ceremonie religioasă susținută de preotul armean Yeznik Torgomyan, atât în limba română, cât și în limba armeană. La slujbă au fost prezenți membrii comunității armene și simpatizanții acesteia și au fost depuse buchete și coroane de flori în cinstea armenilor nevinovați.
„Mai bine de 100 de ani în inima armenilor a curs sânge pentru că în țara lor oamenii necăjiți și nearmați, copii, femei, bătrâni au fost uciși de mâna oamenilor, iar acest lucru este o durere mare deoarece noi, oamenii suntem creațiile lui Dumnezeu și ar trebui să ne iubim și să ne respectăm între noi”, a declarat preotul Yeznik Torgomyan.
Conferință la sediul armenilor din Botoșani
Ulterior la sediul comunității armenilor din Botoșani, s-a desfășurat o întâlnire între istoricul și cercetătorul de la institutul ,,A.D.Xenopol” din Iași, Remus Tanasă și publicul prezent.
Scopul întâlnirii a fost acela de a le reaminti oamenilor conflictul istoric între armeni și turci, și de a descoperi noi informații despre ultimii ani ai Imperiului Otoman, ce rol important a jucat Armenia în acea perioadă, despre detaliile mai puțin știute ale genocidului din 1915 și despre copiii armeni din orfelinatele de la Strunga, România fiind astfel printre țările care a ajutat poporul armean în acea perioadă.
La finalul evenimentului a urmat o serie de discuții între botoșăneni și profesorul Remus Tanasă referitoare la prezentarea făcută și despre relația actuală dintre Turcia și Armenia.
Jurnalistul botoșănean Traian Apetrei a fost prezent la întâlnire și a declarat că aceasta a reprezentat o lecție de istorie importantă pentru toată lumea în a cunoaște perioadele negre ale Armeniei și acțiunile turcilor care nu trebuie să se mai repete vreodată.
„Exista o spaimă pe care o resimțea Imperiul Otoman în fața unei iminente dezintegrări, iar ei considerau că Armenia e de vină pentru acest lucru. De acolo a venit și această dorință de a lor de exterminare a populației armene, exterminare pusă în practică de acele lungi deplasări prin deșert”, a spus Traian Apetrei.
De la ce a început genocidul?
Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, poporul armean a avut de a face cu o serie de masacre provocate de Imperiul Otoman, în perioada domniei sultanului Abdul Hamid, iar începând cu secolul al XX-lea masacrele au început să fie din ce în ce mai numeroase.
Unul dintre cele mai cunoscute din istoria armenilor este genocidul din 24 aprilie 1915, ce a început din cauza guvernului junilor turci care a ordonat ca toți cei ce erau intelectuali și vârfuri ale comunității armene din Imperiul Otoman să fie arestați. Ulterior, s-au făcut marșurile morții care plecau din satele și localitățile de armeni, și care se duceau până în deșertul Sirian.
„Nu aș putea spune că în Botoșani au fost mulți refugiați armeni după genocidul din 1915 comparativ cu Constanța, unde în anul 1922 au poposit peste 200 de copii veniți din Turcia Orientală și care, ulterior au venit la Strunga, înființânduse acolo un orfelinat pentru ei”, a spus președintele comunității armene, Cristian Lazarovici.
– Andy CIOTIR, reporter în cadrul redacţiei BUZZ
