Ziua de 1 martie marchează, calendaristic, începutul primăverii, iar Mărțișorul este simbolul acestui anotimp și al renașterii naturii. Ziua de 1 martie este bogată în tradiții care se respectă an de an.
Mărțișorul, tradiție îndrăgită și plină de simboluri, are origini adânc înrădăcinate în cultura românească. Această mică bijuterie, dăruită în special femeilor, dar cu practici variate în diverse regiuni ale țării, nu este doar o simplă decorațiune. El reprezintă un simbol al norocului și bunăstării, iar istoria sa captivantă este împletită cu tradiții și legende fascinante.
În zilele moderne, mărțișorul își găsește forma într-un șnur împletit, compus din două fire, unul alb și unul roșu, adesea însoțit de un obiect artizanal. Odată cu trecerea timpului, acest obicei s-a modificat, iar în trecut, de șnurul împletit se agăța o monedă prețioasă, aducătoare de noroc pentru cei care o purtau în piept sau pe reverul hainei.
Ce semnificație au culorile
Culorile alese pentru mărțișor nu sunt întâmplătoare, ci încărcate de semnificații profunde. Alb și roșu, îmbinate într-un șnur plin de simboluri, marchează trecerea de la iarnă la primăvară. Culoarea albă este asociată iernii, în timp ce roșul aduce în prim-plan energia revigorantă a primăverii.
În trecut, mărțișorul avea o altă configurație, compus fiind dintr-un șnur alb și unul negru, fără să fie împodobit cu o monedă sau alt obiect artizanal. O legendă străveche, legată de Baba Dochia, adaugă o notă mistică acestei tradiții. Se spune că Baba Dochia, cu firele alb și negru, încerca să-și marcheze zilele și nopțile pentru a ghida turma la păscut.
O altă legendă fascinantă își are originea în sacrificiul unei noră în fața unui râu înghețat, punând în relief simbolismul celor două fire, alb și roșu, ca reprezentare a sângelui și sacrificiului. Astfel, mărțișorul nu este doar o amintire a tradițiilor ancestrale, ci și o poveste în care culorile vibrante prind viață prin semnificații adânci și povești transmise din generație în generație, potrivit enciclopedia-dacica.ro.
Mărțișorul – un talisman norocos
Credințele românești străvechi investesc mărțișorul cu puteri deosebite. Mărțișorul este asemenea unui talisman. Poartă noroc. Apără de forțele malefice. Previne îmbolnăvirea în lunile care urmeaza lui martie. Ține deoparte deochiul. Protejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui. Totodată, dacă prinzi șnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei intr-un nod. Nodul este înzestrat cu funcție protectoare și, în perioada în care porți firul de mărțișor, are puterea de a ține răul departe de tine. La rândul lor, împletiturile te feresc și ele de ghinion și împrejurări nefavorabile.
În ţara noastră există tradiţii diferite legate mărţişor, în funcţie de regiuni
Spre exemplu, în Ardeal, mărţişoarele sunt agăţate la uşi, ferestre, sau chiar coarnele animalelor domestice, porivit credinţei că astfel sunt alungate duhurile rele.
În zona Oradei există credinţa că oamenii devin mai sănătoşi şi mai frumoşi dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie în această zi, potrivit radioromâniacultural.
Dobrogenii obişnuiesc să poarte mărţişoarele până la sosirea cocorilor, apoi le aruncă în aer, pentru ca astfel să primească o fericire „înaripată”, iar în Banat există obiceiul ca fetele să se spele cu zăpadă, sau cu apa de pe frunzele fragilor, pentru a fi iubite şi pentru măritiş.
În zona Moldovei, ca şi dincolo de Prut, există obiceiul ca mărţişoarele să fie oferite de fete băieţilor, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie băieţii să fie cei care oferă mărțișoare.
Împreună cu mărțișorul există tradiţia de a se oferi și buchete de flori timpurii de primăvară, de obicei ghiocei.
Zilele Babelor sau Zilele Babei Dochia – ce spune legenda
Tot în ziua de 1 martie există la noi şi tradiţia „babelor”: fiecare persoană de sex feminin îşi alege o zi între 1 şi 9 martie, corespunzătoare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace, finalul legendei povestind despre faptul că Dochia moare îngheţată, împreună cu turma ei, din cauza unui ger năprasnic. Conform tradiţiei, aşa cum este vremea în ziua în care este aleasă baba, astfel vor fi şi doamnele şi domnişoarele: liniştite şi frumoase, sau supărate şi urâte.
Nu în ultimul rând, să spunem că la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, În zi de sărbătoare a Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia, zi denumită popular numită Moşi, Mucenici, 40 de Sfinţi, există în unele zone ale ţării tradiţia de a bea 40 de pahare de vin.
