De miercuri a început la Botoșani „Târgul Mărțișorului”, un eveniment de tradiție, ajuns la cea de a XIV-a ediție. Manifestarea se întâmplă ca urmare a unei inițiative pe care a avut-o chiar unul dintre artiștii populari invitați de-a lungul timpului la târgurile propuse și organizate la Botoșani de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Botoșani.
Aurora Sauciuc este una dintre inițiatoarele acestui eveniment. Ea a povestit cum a pornit ideea unui târg de mărțișoare la Botoșani.
„Prima dată am apelat la Primărie pentru a-mi da acordul de a vinde stradal, de una singură, lucrurile pe care le făceam. Apoi, s-au adunat în jurul meu mai multe cunoștințe, spunând că vor și ele să-și vândă lucrușoarele lor handmade. După mai multe ieșiri stradale cu câteva persoane, am hotărât să organizăm un târg de produse handmade ca și-n alte orașe ale României și apoi, am propus această idee cu târgul mărțișoarelor doamnei Margareta Mihalache care era atunci referent la Centru”, a povestit aceasta.
„Târgul este copilul meu de suflet”
Meștera vede astăzi o evoluție în cadrul târgului: de la numărul de meșteri până la
tipurile de mărțișoare.
„Doresc ca acest târg să nu se întrerupă niciodată, este copilul meu de suflet, este un hobby din care orice cetățean poate să-și mărească puțin veniturile”, spune emoționată Aurora Sauciuc.
Aurora Sauciuc confecționează aceste talismane oferite de 1 și 8 martie de pe vremea când
era elevă, cu scopul de a oferi câte un mărțișor colegilor, prietenilor, vecinilor și rudelor.
Realiza pe atunci mărțișoare tip felicitare oferite în plic sau clasicul mărțișor cu șnur alb și
roșu prins la o figurină pe care o fixa cu un bold de reverul hainei.
„Pentru figurină foloseam diferite materiale cum ar fi mărgele din comerț, scoici aduse sau primite de la mare, jumătăți de nuci, ghinde sau pene de păsări divers colorate. Ca figurine pot spune că sunt sub formă de fluturi, babe, fructe diverse, libelule, bufnițe, pisici sau măscuțe care mai de care mai hazlii.”
Aurora Sauciuc înlocuiește clasicele obiecte decorative
Printre materialele cu care artista lucrează și pe care le găsește fie în casă, fie în natură se
numără pânza din bumbac, lână sau materiale textile, cojile de nucă, ghindele, bucăți de
lemn, cioate, ramuri de la copaci și mărgele mai mari sau mai mici. Ea înlocuiește astfel
clasicele tablouri, realizând nu doar mărțișoare ci și pandantive, brelocuri, tapiserii, diverse
jucării pentru copii.
„Din noduri am făcut și fac animăluțe: pisici, bufnițe, căței, broscuțe etc. Pe suport de pânză de sac sau de carton fac tablouri prin metoda colajului. Folosindu-mă de cusăturile tradiționale fac altfel de păpuși din pânză îmbrăcate în costumul popular românesc sau semne de carte”, a mai spus meștera.
Succes național cu păpușile din sfoară sau din pânză
Meștera expune la Muzeul „Dimitrie Gusti” din București și la Muzeul de Etnografie
din Botoșani. Cele mai solicitate obiecte tradiționale românești pe care Aurora Sauciuc le
face sunt păpușile din sfoară sau din pânză. Prima dată le-a expus stradal sau cu ocazia
diferitelor evenimente precum serbări școlare sau activități extrașcolare. Păpușile din sfoară
sau tip semn de carte au mare căutare la muzeul din Botoșani mai ales.
„O păpușă se execută în câteva etape. Mai întâi fac corpul, mâinile, cămașa, apoi, fusta cu celelalte accesorii, iar la sfârșit, se montează capul și se finalizează fața folosind câteva mărgele pentru ochi și gură. Din fire de lână colorată mai subțire sau mai groasă se face părul, se lipește de cap, se leagă în codițe cu sau fără fundițe roșii”, a explicat Aurora Sauciuc.
Și pentru păpușile tip semn de carte există o tehnică anume de lucru.
„Se folosește un suport de carton întărit cu o pânză albă sau mai deschisă la culoare după care se montează capul, se prinde prin cusături și lipire cămașa și catrința. Capul se face tot din pânză se fixează ochii din trei mărgele pentru ochi și gură. Din aceleași fire de lână se lipește părul se leagă în codițe cu fundițe roșii cu scopul de a atrage privirile copiilor. Aici mai apare ceva în plus de făcut. La capătul suportului de carton întărit cu pânză se lipesc două fâșii de piele
sau mușama pentru a marca papucii fetiței, iar de sub catrință se vede dantela pentru a finaliza întregul costum popular.”
Întrebată de succesul pe care creațiile sale le au la Muzeul de Etnografie din oraș, meștera a răspuns că cele mai cumpărate sunt lucrurile pentru vitrină sau de pus pe birou, deoarece au un preț accesibil pentru orice buzunar. În momentul de față, aceasta lucrează mai mult din noduri păpuși din sfoară și semne de carte folosind cusăturile tradiționale și metoda colajului.
„Am în lucru câteva aplice mai mici care reprezintă interior țărănesc cu furcă și fus sau ștergar cu ulcică pe un suport din pânză de sac”, a spus aceasta.
„Nu mă pot debarasa de acest microb al lucrului de mână”
Cel mai mult o atrag pe meșteră nodurile sau tapiseria înnodată asta pentru ca ea le-a
descoperit când a primit în dar un semn de carte.
„M-a atras acest tip de nod și l-am descifrat până am reușit să-l fac perfect mai ales că eu știam de la mama mea tot felul de noduri pe care le făcea la prosoapele și covoarele proaspăt scoase din războiul de țesut orizontal. Lăsa fire mai lungi din urzeală pentru franjuri cu care făcea niște noduri ca o dantelă. Atât de mult am urmărit cum îi mergeau mâinile la înnodatul firelor încât am memorat toată metoda de lucru deși eram cam mică pe vremea aceea. Acum când am început să lucrez cu noduri și fel de fel de fire tot mi-am amintit tot ce făcea mama mea.”
Pentru o lucrare din noduri nu e necesar un utilaj anume, ci doar o baghetă din lemn, firele și în funcție de mărimea lucrării o poți face pe o masă, pe un perete sau chiar pe genunchi. Meștera creează astfel de lucruri încă din copilărie, motivația venindu-i din dorința de a lucra precum mama ei.
„Ea își făcea timp și pentru mine să-mi arate cum să cos, cum să țin în mâna croșeta sau andrelele. Pot spune că lucrul de mână este nu numai o plăcere ci și o
terapie pentru cei ce suferă de singurătate”, spune cu emoție Aurora Sauciuc.
