Odată cu trecerea timpului şi cu evoluţa societăţii tot mai multe persoane îşi îndreaptă atenţia spre importanţa sănătăţii mintale, iar reticenţa spre mersul la psiholog devine tot mai mică. O dovadă în acest sens este faptul că tot mai mulţi elevi merg, din proprie iniţiativă, sau sfătuiţi de părinţi la consiliere psihologică.
La Botoşani de exemplu, potrivit reprezentanților Centrului Județean de Resurse și de Asistență Educațională Botoșani (C.J.R.A.E. Botoșani), numărul copiilor care primesc asistenţă creşte cu câteva sute de la an la an. În anul şcolar 2021-2022 4.764 de copii au primit consiliere, în anul 2022-2023 numărul a crescut la 5.716, în timp ce în perioada ianuarie decembrie 2023 a ajuns la 6.033.
Cu ce probleme se confruntă adolescenţii
Psihoterapeutul Cristina Lupaşcu spune că principalele motive pentru care copiii merg la terapie sunt lipsa încrederii, dificultățile de adaptare în diferite medii, relații disfuncționale părinte – copil, lipsa educației în gestionarea emoțiilor, stările de anxietate, depresia, divorțul părinților, relațiile disfuncționale dintre părinți, dorința de cunoaștere și autocunoaștere, violența în familie sau mediul educațional.
„Copilul nu poate rezolva problemele adultului, adultul este responsabil de copil și de problemele pe care le întâmpină. Bineînțeles, putem să spunem: Este adevărat! Doar că generațiile anterioare aveau ceva ce noi azi nu mai aveam: siguranța oferită de prezența fizică a părinților, regulile care îți limitau situațiile de a experimenta prea mult și prea devreme ceea ce nu era potrivit pentru vârstă ta și cultul pentru educație, a fi om mare însemna să fii un om educat, care respectă regulile jocului. Toate studiile atât din domeniul educației, cât și din medicină au ajuns la concluzia următoare – gena există, dar epigenetica este cea care o influențează, practic, noi suntem rezultatul mediului în care trăim, și pe care îl putem modifica”, a declarat psihoterapeutul.
„Când noi adulții vom fi bine cu noi, atunci copiii vor merge la psiholog doar pentru autocunoaștere”
Aceasta mai spune că, în ultimii ani, sunt foarte multe cereri de a lucra cu elevi la începutul școlii, în lunile septembrie și octombrie, când copiii intră în colectivitate și devin mult mai vizibile dificultățile lor relaționale, dar și la final de an educațional, mai ales pentru clasele terminale 8 – 12, când copiii au nevoie să învețe să își gestioneze stările în fața examenelor sau pentru a-i motiva.
„Când noi adulții vom fi bine cu noi, atunci copiii vor merge la psiholog doar pentru autocunoaștere și psihoeducație. Vor învăța că depresia este normală după o pierdere importantă sau în adolescență, că toată lumea trece prin stări de anxietate, că sunt anumite perioade din viața lor când acestea sunt mai intense și mai dese și, mai ales, vor învăța să comunice cu părinții despre ceea ce simt și vor negocia sănătos ceea ce își doresc”, a mai declarat Cristina Lupașcu.
În fenomenul creșterii numărului de elevi care merg la psiholog sunt incluși și copiii cu diferite diagnostice din spectrul autist sau tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate, numărul acestora fiind din ce în ce mai mare.
Consiliere psihopedagogică în cabinetele şcolare pentru elevi
Cabinetele psihoterapeuţilor nu sunt, însă, singurele locuri unde copiii pot primi ajutor. Aceştia pot apela şi la cabinetele școlare pentru servicii de asistență psihopedagogică. În cadrul acestora atât elevii, cât şi părinţii şi cadrele didactice pot primi sprijin pentru cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, dar şi optimizarea relaţiilor şcoală – elevi – părinţi.
Consilierii asigură prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic (organizând activități de grup/la clasă). Consilierii școlari pot colabora, de asemenea, cu diverse instituţii şi organizaţii neguvernamentale care oferă servicii şi desfăşoară activităţi în sfera educaţională.
Diferența dintre consilier școlar și psiholog
Potrivit Floricăi Podariu, consilier școlar în cadrul Colegiului Național „A.T Laurian”, consilierul școlar trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor elevilor.
„Consilierul școlar este un specialist cu studii la nivel de licență și master, în psihologie, științele educației sau științe socio-umane. Acesta își desfășoară activitatea în cabinetul școlar sau în sala de clasă, în grădinițe, școli și licee, iar principalii beneficiari țintă ai serviciilor sale sunt copiii, elevii. Având statut de profesor, consilierul școlar nu are obligația de a deține un atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România”, a spus Florica Podariu.
La invitația dirigintelui, consilierul școlar desfășoară la clase activități care urmăresc promovarea sănătății și a stării de bine, dezvoltarea personală și prevenția unor comportamente de risc și a situațiilor de criză. „Psihologul este absolvent al unei facultăți de psihologie, care a obținut una sau mai multe specializări în unul din domeniile psihologiei (psihologie clinică, psihoterapie, psihologie organizațională, psihologia transporturilor, psihologie educațională sau psihologia pentru securitate națională) în cadrul unui master sau al unor cursuri de formare. Pentru a putea practica, psihologul trebuie să dețină un atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România. În funcție de specializare, psihologul poate lucra în DGASPC-uri, ONG-uri, spitale, multinaţionale, policlinici, armată, institute de cercetare sau cabinete psihologice individuale”, a mai declarat Florica Podariu.
Atunci când problemele cu care se confruntă copiii și adolescenții depășesc competențele consilierului școlar, aceștia sunt îndrumați către alți specialiști (medici, psihologi clinicieni, psihoterapeuți), în funcție de situațiile concrete identificate.
Personal insuficient în şcoli pentru elevi
Potrivit Floricăi Podariu, Asociația Americană a Consilierilor școlari recomandă să existe un consilier școlar pentru fiecare 250 de elevi. Cu toate acestea, în anul școlar 2021-2022 – cel mai recent an pentru care sunt disponibile date – raportul dintre consilieri școlari și elevi a fost de unul la fiecare 408 elevi.
În mod similar, Asociația Națională a Psihologilor Școlii recomandă un psiholog școlar la fiecare 500 de elevi. În realitate raportul dintre psihologii școlari și elevi este de doar unul la fiecare 1.127 de elevi.
,,În prezent, la noi, conform Legii învățământului preuniversitar 198/2023, postul unui consilier școlar presupune consilierea a maximum 500 de elevi, maximum de 500 elevi și preșcolari sau maximum 300 de preșcolari. O mare realizare este faptul că fiecare școală din județ beneficiază de serviciile unui consilier școlar. Există școli cu efective mici de elevi, de aceea unui post de consilier școlar i-au fost arondate două sau trei școli. Până când lucrurile se vor așeza pe făgașul lor firesc, sunt încă situații când unui consilier școlar îi revin și peste 700 de elevi”, a declarat Florica Podariu.
– Mădălina MIHAI, reporter în cadrul redacţiei BUZZ
