Fostul președinte al Consiliului Județean, Florin Țurcanu, ar fi urmat să fie eliberat condiționat în baza Legii recursului compensatoriu și a unor zile câștig rezultate în urma prestării unor activități în incinta Penitenciarului Botoșani. Cel puțin așa rezultă din hotărârea Judecătoriei Botoșani, care a fost redactată abia pe 18 august, adică la o lună de la pronunțare. Doar că hotărârea cu pricina nu a mai avut efecte imediate întrucât procurorii au contestat decizia. Prin urmare, propunerea de liberare condiționată urmează să fie analizată și de Tribunal.
Sentința Judecătoriei Botoșani din 18 iulie a.c. nu face însă lumină deplină în ceea ce privește condițiile în care Florin Țurcanu ar fi beneficiat de eliberarea condiționată, pentru că, la o primă analiză, ceea ce ar fi contat cel mai mult a fost faptul că acesta ar fi respectat regulile din detenție. În schimb, un alt lucru surprinde – propunerea de eliberare condiționată a fost formulată de comisia de profil din cadrul Penitenciarului Botoșani chiar în ziua imediat următoare după ce s-ar fi îndeplinit condiția minimă a eliberării. Asta de parcă cineva ar fi urmărit când se împlinește termenul pentru ca acesta să nu fie depășit cu multe zile.
În fapt, instanța a plecat de la faptul că Florin Țurcanu a fost încarcerat în Penitenciarul Botoșani pentru executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată în urma procesului în care a fost acuzat de trafic de influență și spălare de bani, urmare a anchetei inițiate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Executarea pedepsei a început la data de 9 decembrie 2022 și, potrivit calculelor, ar fi urmat să expire pe 8 iunie 2024. Raportat la zile efective de detenție, pedeapsa ar fi fost egală cu 913 zile de închisoare. Prin urmare, pentru a putea beneficia de eliberarea condiționată, Florin Țurcanu trebuia să execute două treimi din pedeapsă, adică 608 zile. Cazul lui a fost discutat în ședința comisiei de liberări condiționate pe 5 iulie a.c., dată la care s-a apreciat că acesta executase 609 zile închisoare. Calculul arătase însă că 35 zile erau de fapt zile câștig urmare a muncii prestate în perioada de detenție, iar alte 18 zile ca urmare a aplicării Legii privind recursul compensatoriu. Adică, în baza vestitei legi prin care deținuții beneficiau de scăderea a șase zile din pedeapsă la fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare de detenție. Asta pentru că Florin Țurcanu a fost în arest preventiv în perioada 22 martie – 27 iulie 2016, când ar fi fost cazat în condiții necorespunzătoare (n.r. – spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, în camere cu igrasie, ori fără toaletă care să fi putut fi utilizată în privat și și care să respecte normele sanitare sau de igienă de bază). Comisia a mai arătat că acesta era la prima analiză pentru eliberare condiționată, executa pedeapsa în regim semideschis, s-a încadrat în programul stabilit, a fost vizitat de rude, deține locuință și a afirmat că va relua activitatea în domeniul „consultanței juridice”. Ba mai mult, a reținut instanța de judecată, pe parcursul executării pedepsei el ar fi fost recompensat de patru ori şi nu a fost sancționat disciplinar. „Deținutul nu a comis abateri de la regulile impuse iar pe domeniul educațional a manifestat interes față de activitățile și programele recomandate, înregistrând progres în planul educativ. Relațiile sale cu celelalte persoane private de libertate și cu personalul penitenciarului au fost bune, caracterizate prin respect și politețe. Instanța reține că persoana condamnată, pe tot parcursul executării pedepsei a adoptat un comportament de conformism la norme şi reguli. În aceste condiţii, se apreciază de către instanţă că se poate dispune punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei”, au arătat judecătorii, care au considerat că Florin Țurcanu „a dat dovezi temeinice de îndreptare prin comportamentul corespunzător normelor carcerale şi că perioada executată este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei”.
Doar că procurorii nu au fost de la bun început de acord cu eliberarea condiționată. Ba mai mult, procurorul de ședință a cerut respingerea propunerii comisiei de liberare condiţionată pe motiv că nu ar fi îndeplinite condiţiile legale. „Simpla conformare la regulile locului de detenție nu este suficient pentru a dovedi că persoana condamnată poate beneficia de liberare condiționată după prima analiză a comisiei de liberare condiționată”, a apreciat procurorul de ședință. Prin urmare, hotărârea a fost contestată la Tribunal.
Fost președinte al CJ Botoșani în perioada 2012 – 2015, Florin Țurcanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influență și spălare de bani pe motiv că, în perioada 2013 – 2014, i-ar fi solicitat omului de afaceri Marcel Bîrsan, care administra societatea Cornell’s Floor SRL, să-i construiască o casă la marginea municipiului Botoșani, pe numele socrului său, promiţându-i în schimb că va interveni pe lângă angajații CJ și o serie de primari așa încât firmele lui să câștige o serie de licitații. Casa ar fi fost ridicată prin intermediul unei firme paravan, Marcel Bîrsan oferindu-i lui Țurcanu și bani cu care să plătească facturile emise. În primă fază, fostul președinte al CJ a fost găsit vinovat la ambele capete de acuzare și condamnat de Tribunalul Botoșani la trei ani și șase luni închisoare cu executare. Asta după ce doi judecători s-au pensionat în timpul procesului și de fiecare a fost nevoie de reluarea judecății de la început. Toate aceste tergiversări i-au fost de ajutor lui Țurcanu pentru că, în apel, în baza deciziilor Curții Constituționale care a decis că în perioada 2018 – 2022 prescripția specială nu a funcționat, magistrații Curții de Apel Suceava au decis încetarea procesului penal pentru traficul de influență, dar au menținut condamnarea pentru spălare de bani.
