Autorităţile judeţene se laudă la ordinea zilei cu valorile turistice din judeţ, însă, în realitate, adevărate comori naturale zac uitate în nepăsare. Într-o astfel de situaţie se află şi trovanţii sau „pietrele vii” din Lunca Siretului. Aceştia sunt nişte formaţiuni geologice unicat care au în componenţă argile albastre, deosebite de rare.
În alte zone din țară unde se găsesc astfel de formaţiuni aceste spaţii au fost declarate arii protejate din punct de vedere geologic. Asta pentru că trovanţii sunt monumente ale naturii pe care poți cel mai bine citi evoluția pământului. Autorităţile locale cunosc valoarea locului şi aşteaptă ca Apele Române, cele care au în grijă luciul de apă, dar şi Consiliul Judeţean să elaboreze o strategie turistică în zonă.
Bucăţi de istorie vândute cu câteva sute de lei
La Botoşani localnicii, fără să cunoască importanţa fenomenală a acestor roci, le iau din lunca Siretului. Acestea ajung să fie folosite ca pietre ornamentale, pe la porţi sau în grădini. 
Inclusiv biserica din Cândești are în curte trovanţi. Ba mai mult, în zonă s-a dezvoltat o adevărată speculă, o formaţiune fiind vândută cu 500 de lei.
În zonă nu există indicatoare la drumurile principale care să ghideze eventualii amatori de relaxare către lunca Siretului. „Este un sit geologic uimitor. Nu a fost mutat din loc de milioane de ani şi acum vin balastierişti şi îi folosesc ca material de consum, comercial. Cu natura nu se face comerţ. Natura este mult mai însemnată decât noi înşine”, spunea, în urmă cu câţiva ani, Gheorghe Iavorenciuc, un botoşănean care a copilărit în zona Cândeştiului.
Oamenii de ştiinţă spun că aceşti trovanţi cresc în timp, în milioane de ani. Totodată, inginerii geologi spun că se formează din nisipuri şi balasturi. Trovanţii de la Botoşani, ar fi unicat fiindcă ar avea în componenţă, argile albastre deosebite de rare.
„Sunt formaţiuni geologice care se formează prin cimentarea nisipurilor şi a balasturilor. Şi ele tot cresc, mai ales că apa aduce soluţii de cimentare. Ele sunt depozite cuaternare, deci este vorba de 1-2 milioane de ani în urmă. Dimensiunile lor variază, pot să fie milimetrici sau de câţiva metri”, spune inginerul geolog dr. Constantin Zaharia.
Lemn fosilizat, vechi de mii de ani, pus pe foc
În aceeaşi zonă, tot în albia Siretului, se găseşte un soi de lemn fosilizat, care are o vechime între 5000 și 7000 de ani și care s-a păstrat în apă. Odată scos la aer, acesta se transformă într-un fel de cărbune. Din acest motiv şi fără să ştie importanţa lui, localnicii din zonă scot aceste monumente ale naturii din apă şi le pun pe foc.
