Declarațiile de avere ale celor care dețin funcții de conducere în instituțiile publice, dar și ale funcționarilor, încep să fie scoase de pe site-urile instituțiilor. Prima instituție care a golit pur și simplu secțiunea cu declarațiile de avere este Consiliul Județean. De anul acesta, nimeni nu mai poate consulta site-ul pentru a vedea declarațiile depuse de actualii consilieri sau angajați ai CJ și nici cele ale foștilor deținători ai acestor funcții.
La fel, dacă în trecut pe site-ul poliției române puteau fi consultate și declarațiile de avere ale foștilor polițiști, inclusiv pentru cei care au făcut parte din sistem și în anii 2000, de anul trecut cei care accesează secțiunea declarațiilor de avere sunt trimiși pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Aparent, în secțiune există trei variante de căutare – declarațiile electronice completate înainte de 2019, Declarațiile completate în format letric (scanate în format pdf) și declarațiile completate începând cu anul 2002. Indiferent de varianta accesată rezultatul este zero la căutări. În plus, sfidând orice logică, pe site-ul ANI, după efectuarea căutării, rezultatul indică cifra -1 la declarații identificate.
Site nefuncțional
Prin urmare, de săptămâna aceasta, vestitul site http://declaratii.integritate.eu este nefuncțional. Astfel, orice tentativă de căutare a unei declarații de avere este sortită eșecului. Asta deși pe pagina principală de pe site-ul ANI, în așa zisa secțiune a declarațiilor de avere, apare menționată o cifră 10.831.728 de declarații, ultima actualizare a bazei de date fiind din 3 ianuarie 2023.
Haosul din această problemă pare să fie generat, intenționat sau nu, de ultimele prevederi legale. De anul acesta, toți cei care ar trebui să depună declarații de avere ar fi trebuit să o facă doar în format electronic. La finalul anului 2022, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 182/2022 potrivit căreia, termenul aferent obligației de a semna declarațiile de avere și de interese exclusiv cu semnătură electronică calificată a fost prorogat până la data de 31 decembrie 2023. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, deponenții pot completa, depune și transmite declarații de avere și de interese certificate fie cu semnătură electronică calificată, fie cu semnătură olografă, exclusiv prin sistemul e-DAI.
Declarații de avere ținute sub lacăt
Declarațiile de avere au reprezentat de la bun început o problemă spinoasă. În 1996, de exemplu, primele declarații de avere ale demnitarilor au fost ținute sub lacăt. Ulterior, mulți deponenți au invocat dreptul la viață privată, deși de fiecare dată a fost vorba de despre averile dobândite în timpul mandatului. Cert este că nimeni din lumea bună a politicii nu a plătit vreodată un preț ca urmarea constatării unor inadvertențe în declarațiile de avere.
Doar că aceste declarații de avere scoteau la iveală salariile „nesimțite” și sporurile uriașe încasate de unii funcționari, cu sau fără statut special. Sub presiunea negocierilor cu UE, premierul Adrian Năstase a modificat, în vara lui 2003, regimul confidențial al declarațiilor de avere. Prin urmare, acestea au început să fie publicate pe site-urile instituțiile.
După numai câțiva ani, comisiile juridice pentru drepturile omului din Parlament au invocat că aceste informații au caracter intim și prin urmare nu ar mai trebui menționate. Așa au dispărut adresele de domiciliu din declarații, dar și sumele obținute din salarii sau indemnizații de angajații structurilor de ordine publică, apărare națională sau justiție. Cu alte cuvinte, noi ceilalți mult mai mărunți decât cei care dețin astfel de averi nu ar trebui să ne interesăm de aceste informații pe motiv că ele nu ne privesc. De fapt, toți „complotează” în ajutorul lor. Deranjați peste măsură de faptul că li se iau la puricat averile dobândite prin cine știe ce căi, mai toți au început să invoce dreptul la intimitate.
Și, pentru ca proprietățile să fie ferite de ochii curioșilor, din ce în ce mai mulți demnitari și funcționari au început să treacă locuințele, mașinile și terenurile pe societăți comerciale deținute de membrii familiei, încercând să le pună astfel și la adăpost față de o eventuală executare silită dacă sunt prinși cu ocaua mică.
