Cel mai vechi dosar de evaziune fiscală aflat pe rolul Tribunalului Botoșani s-a terminat săptămâna aceasta cu încetarea procesului penal.
După aproape șase ani de procese, cei doi inculpați, omul de afaceri Ion Gheorghiciuc, de la Darabani, și sora acestuia, Zîna Condrea, au scăpat de acuzații. În cazul lui Gheorghiciuc instanța a dispus încetarea procesului penal ca urmare a prescrierii faptelor, iar în cazul lui Condrea s-a dispus achitarea întrucât faptele nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.
În schimb, omul de afaceri a fost obligat să plătească către Fisc, în solidar cu firma LKV TIR S.R.L. Bajura, aproape 2 milioane de euro. În fapt, este vorba de suma de 8.859.956 lei (n.r. – reprezentând 7.396.151 lei TVA nedeclarat și 1.463.805 lei impozit pe profit), la care se vor adăuga accesoriile calculate potrivit Codului de procedură fiscală. Sentința a fost pronunțată joi, pe 12 ianuarie a.c.) de o instanță de judecată a Tribunalului Botoșani, dar nu este definitivă.
Frați acuzați că s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale
Cei doi au fost trimiși în judecată în decembrie 2016 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. S-a reținut în sarcina acestora că, în luna octombrie 2011, Ion Gheorghiciuc, în calitate de director al LKV TIR S.R.L. Bajura, împreună cu sora sa, Zîna Condrea, administrator al societății, nu au permis accesul organelor de inspecție fiscală pentru a verifica documentele şi bunurile din patrimoniu, cu scopul ca acestea să nu aibă posibilitatea de a lua cunoștință despre sustragerile repetate de la plata obligațiilor fiscale ale societății.
De asemenea, susțineau procurorii, cei doi ar fi omis evidențierea în actele contabile și în documentele societății, în mod repetat, a operațiunilor comerciale și veniturilor realizate, cu consecința producerii unui prejudiciu în dauna bugetului de stat, în cuantum de 9.132.414 lei, reprezentând diferențe T.V.A. de plată necolectată, diferențe pe impozit pe profit nedeclarat și accize.
Dosar extrem de complicat
Dosarul a fost unul extrem de complicat, dar și voluminos. În momentul în care a plecat de la DNA, dosarul avea în total 18 volume, în care erau incluse tot felul de date financiare și documente care, în opinia anchetatorilor, dovedeau faptelor inculpaților.
Potrivit anchetatorilor, totul s-ar fi derulat în urmă cu mai bine de un deceniu, după ce Gheorghiciuc ar fi înființat firma în 2010, iar după numai un an de activitate a refuzat controlul fiscal. Atunci, cei de la Fisc au făcut o serie de verificări încrucișate și au descoperit o serie de achiziții intracomunitare de semiremorci, kit-uri hidraulice și utilaje, bunuri care ar fi fost vândute, prin intermediul unei alte firme din Ciorogârla, la alte societăți din țară, la prețuri sub cele de achiziție. Totodată, LKV TIR S.R.L. Bajura ar fi achiziționat o cantitate uriașă de chibrituri de la o firmă din Polonia, fiind vorba de 26.252 baxuri de chibrituri, care ar fi fost revândute fără ca tranzacțiile să fie înregistrate.
De asemenea, s-ar fi descoperit că societatea celor doi ar fi prestat diverse servicii de vulcanizare, vânzări anvelope, închirieri utilaje, fără ca sumele încasate să fie evidențiate în contabilitate. În aceeași perioadă, firma ar fi importat aproape 9,5 tone de cafea din Germania, pentru care nu s-ar fi plătit accize.
Firmă folosită drept paravan
A fost o muncă sisifică pentru a dovedi modul în care s-a acționat, iar pentru documentarea activității infracționale au fost constituite echipe comune operative formate din ofițeri ai Serviciului de Investigare a Fraudelor și inspectori fiscali din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Botoșani. Așa s-a descoperit că firma LKV TIR S.R.L. Bajura avea relații de afiliere și cu alte firme controlate tot de Gheorghiciuc, respectiv Transghe SRI. Bajura și Transghe Construct SRL Bajura.
Concluzia a fost că firma a fost folosită drept paravan pentru efectuarea unor tranzacții care nu aduceau folos decât unora dintre firmele din grup şi, în ultimă instanță, persoanei care, în realitate controla întreg grupul, societatea adunând doar datoriile constând în taxele și impozitele aferente acestor tranzacții.
Procesul a durat însă extrem de mult din cauza expertizei fiscal – contabile și a audierii a zeci de martori. În cazul Zînei Condrea, judecătorii au constatat că aceasta figura în acte doar cu numele și nu a avut vreo implicare in activitatea infracțională. În schimb, în cazul lui Gheorghiciuc norocul a venit din partea Curții Constituționale, care a decis în primăvara anului trecut că, din cauza unor prevederi neconstituționale din Codul penal, prescrierea specială nu a funcționat în perioada 2018 – 2022.
Prin urmare, termenul de prescriere a răspunderii penale nu s-a mai calculat în funcție de data întocmirii rechizitoriului, ci în funcție de data comiterii faptelor. Cum presupusele infracțiuni ar fi fost comise în 2010 – 2011, judecătorii au constatat că termenul de prescripție s-a împlinit în anul 2016, pentru nepermiterea accesului organelor de control, și 2021 pentru evaziune fiscală. Prin urmare, dosarul a fost închis.
12 ani de la comiterea faptelor până la soluționarea dosarului
Cert este că de la comiterea faptelor și până la soluționarea dosarului au trecut aproape 12 ani, timp în cre a fost modificat inclusiv Codul penal. În schimb, chiar dacă a scăpat de răspunderea penală, Ion Gheorghiciuc riscă să fie executat silit pentru suma revendicată de Fisc.
