Caz uluitor în Italia, unde 16 români au fost arestați pentru o fraudă de zeci de milioane de euro. Românii sunt bănuiți că ar fi depus ilegal mii de cereri pentru ajutoare de urgență și venitul de cetățenie (n.r. – o indemnizație de până la 700 de euro pe lună acordată persoanelor fără loc de muncă, aflate în pragul sărăciei), încasând banii fără ca așa-zișii beneficiari să fi știut ceva sau să fi ajuns vreodată în Italia. Printre cei pe numele cărora s-au formulat cereri fictive pentru venitul de cetățenie se află și o botoșăneancă, Lavinia Simona A., de 18 ani din Flămânzi, ucisă în Milano, în septembrie 2013. Cum au ajuns datele ei la escroci, este greu de spus. Se bănuiește însă că aceștia ar fi făcut uz de o fotocopie a cărții sale de identitate, care a fost postată pe internet în urmă cu aproape 8 ani, dar care urma să expire în 2020.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Potrivit publicației italiene La Repubblica, cei arestați provin în majoritate din Craiova și Sadova, din județul Dolj, care figurau ca domiciliați în Cremona (n.r. – nordul Italiei). Ca să poată ridica banii, suspecții ar fi menționat în actele depuse la autoritățile italiene că beneficiarii ar locui la reședințe fictive, multe la aceeași adresă. Astfel, anchetatorii susțin că 686 dintre cei pe numele cărora s-a solicitat venitul de cetățenie în Piața Selinunte, în alte 618 de cazuri a fost declarat domiciliul în via Degli Apuli, 56 în via Giambellino, 553 în Bulevardul Bombardese. Ancheta este efectuată de Poliția economică din Cremona, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului Milano, însă, după descoperirea primelor infracțiuni, verificările s-au extins și în alte orașe din zona respectivă precum Castelleone, Soresina, Annicco, Casalmorano, unde există o mare comunitate românească.
Cercetările preliminare avansează ideea că ar fi fost depuse circa 9.000 de cereri fictive, prejudiciul adus statului italian prin punerea în plată a acestor venituri de cetățenie și ajutoare de urgență ridicându-se la aproape 20 de milioane de euro. În fapt, veniturile pentru cetățenie se acordau în baza unor dosare, care ajungeau la Institutul Național de Politici Sociale, după care beneficiarii primeau un card, care era trimis prin serviciile poștale la adresa de domiciliu, iar banii erau acordați lunar prin viramente bancare. Pentru a beneficia de acest ajutor, solicitantul trebuia să dovedească faptul că locuiește în Italia de peste 10 ani din care ultimii doi ani fără întrerupere, că veniturile nu depășesc un anumit plafon, iar în perioada de 18 luni cât este acordat el nu pot refuza mai mult de trei locuri de muncă, în funcție de distanța de la domiciliu la locul de muncă.
Tot potrivit presei din Italia, suspecții arestați au fost ridicați din Cremona, Lodi, Brescia, Pavia, Milan, Andria, Barletta și Agrigento și sunt cercetați pentru constituire de grup infracțional organizat în scopul extorcării și obținerii fondurilor publice, înșelăciune agravată împotriva statului și extorcare. Printre cei arestați s-ar afla și un italian, angajat la un operator, care i-ar fi ajutat pe români să pună pe picioare întreaga escrocherie. Astfel, acesta ar fi primit câte 10 euro pentru fiecare cerere pusă în plată. În schimb, dacă patronii care anunțau INPS că beneficiarii refuză locurile de muncă, românii recurgeau la acte de șantaj și amenințări. La dosar există chiar mărturia unor italieni care s-ar fi trezit cu obloanele rupte de la birouri și firma distrusă. Anchetatorii au și o înregistrare audio făcută de un angajat italian cu telefonul mobil în care se aude cum se comportau suspecții, dacă erau refuzați. Femeile provocau scandal în sediile angajatorilor, după care își făceau apariția indivizi tatuați, bine făcuți, care continuau să facă presiuni. „Stelica (n.r. -una dintre persoanele arestate) a început să țipe în limba ei română și să insulte pe toți cei din birou unde erau alți clienți. Șeful meu a invitat-o să plece” – a relatat angajatul unei firmei. Prin urmare, pe 8 iulie, la deschidere, salariații au găsit obloanele rupte și firma deteriorată. „În jurul orei 15, în aceeași zi, s-a prezentat la birou un bărbat înalt, mare, de vreo 30 de ani, cu tatuaje pe el și pe brațe (…) În timp ce m-a insultat, am văzut că avea în buzunar o șurubelniță cu mâner negru și mi-a fost frică. Șeful meu i-a spus că nu se poate, dar el a continuat să țipe, lovind scaunele, lovind puternic în birou”, a mai relatat martorul.
Primele suspiciuni au apărut însă în februarie – martie a.c., când Garda Financiară din Milano a sesizat numărul mare de cereri de venituri pentru cetățenie și ajutoare de urgență, înregistrate la două agenții teritoriale și un centru local. Ulterior, în urma verificărilor s-a descoperit că una dintre cereri fusese formulată în numele unei persoane care era dată în urmărire în baza unui mandat de arestare. Tot atunci a fost descoperit și cazul botoșănencei ucisă în septembrie 2013, care figura printre beneficiari. Astfel, suspecții ar fi fost interceptați, anchetatorii reușind să facă mai multe înregistrări în care autorii discută despre modul în care să se organizeze, dar și despre vulnerabilitățile din sistemul social italian.
Printre suspecți figura și o româncă, Izabela Stelică, de 31 de ani, care figura fără adăpost în Italia, dar care a postat un filmuleț pe Tik-Tok în care flutură sute de bancnote de 20 sau 50 de euro pe ritmuri de manele. În imagini apar însă și copii care țin în mâini teancuri de euro sau se joacă cu bancnotele. Filmulețul cu pricina a ajuns la jurnaliștii italieni, care l-au postat pe site-ul publicației, imaginile devenind virale printre internauți.
