Chiar dacă Guvernul a deci săptămâna aceasta dublarea sprijinului financiar acordat crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii se va dubla în acest an, oierii nu sunt atraşi de acest program din cauza costurilor mari presupuse de predarea lânii şi a veniturilor mici.
„Eu am 250 de oi, majoritatea karakul, pentru pielicele. Lâna nu e de calitate superioară, nu are firul lung, este mai dupoasă. Nu se compară cu cea de la ţurcană, merinos sau ţigaie. Nu e nici multă, să zicem, în medie, la toate oile mele dacă obţin trei kilograme pe cap de animal. Ne este foarte greu să găsim oameni să tundă oile, pentru că ciobanii nu vor. Cu ei te-ai împăcat pentru păscut şi muls, nu pentru muls. Dăm şi şase lei pe oaie, plus ţigări şi mâncare şi tot găsim cu greu oamenii. Apoi, pentru 1-1,2 lei pe kilogram cât ne dă la Fălticeni pentru lână plus subvenţia, nu merită osteneala sau timpul pierdut”, a declarat Victor Arăpaşu, unul dintre cei mai importanţi crescători de oi din judeţ.
Acesta susţine că ar fi o soluţie, dacă s-ar deschide un centru de colectare la Botoşani şi nu ar trebui să o ducă tocmai până la Fălticeni, pentru că, chiar şi în condiţiile dubării subvenţiei, este nerentabil din punct de vedere economic. Mai mult, cei de la Fălticeni le cer ca lână să fie curată, „fără cornuţi”. „Păi să mai stai să cureţi, să speli lâna, chiar nu e o afacere”, a mai spus oierul, care susţine că ţine lâna depozitată la stână. „Eu o ţin la stână. Am lână de mai mulţi ani”, a mai adăugat Arăpaşu, care este împotriva celor care lasă lână pe câmp. „E păşunea ta şi trebuie să ai grijă de ea. Unde laşi lâna nu mai creşte nici iarba, aşa că mai bine o aduni şi îi dai foc. Cei care lasă lâna pe câmp ar trebui amendaţi”, recunoaşte crescătorul de oi.
Potrivit directorului Direcţiei Agricole a Judeţului (DAJ) Botoşani, în acest program de minimis, anul trecut s-au înscris 12 oieri din judeţ, iar în acest an 39. „Acordarea schemei de minimis vizează menţinerea activităţii de creştere a ovinelor, stabilizarea veniturilor şi evitarea depopulării satelor şi conduce la diversificarea producţiilor obţinute în acest sector, prin valorificarea lânii”, a informat Ministerul Agriculturii. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, respectiv 30 de milioane de lei, prevăzute de prezenta hotărâre, se asigură din bugetul repartizat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, cu încadrarea în bugetul aprobat Direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti pe 2019.
Programul privind comercializarea lânii a început în 2017, iar acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri, peste 15.000 tone de lână fiind colectată.
România ar putea colecta o cantitate de aproximativ de 36.000 de tone, în condiţiile în care deţine un efectiv de circa 11,4 milioane capete ovine.
România se clasa anul trecut pe locul patru în UE în ceea ce priveşte efectivele de ovine şi caprine cu un total de 11,69 de milioane de capete, după Marea Britanie, Spania şi Grecia, conform datelor publicate în luna mai de Institutul Naţional de Statistică. Efective de ovine/caprine au crescut la nivel naţional cu 1,8% în 2018 faţă de anul anterior.
