Fostul director al Direcţiei Silvice, Mihai Axinte, a scăpat de puşcărie. Condamnat iniţial de magistraţii Tribunalului Botoşani la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în forma continuată, el a contestat sentinţa la Curtea de Apel Suceava, iar astăzi, în urma reanalizării dosarului, magistraţii suceveni au dispus suspendarea pedepsei. Prin urmare, Mihai Axinte va fi supus unui termen de încercare de nouă ani, timp în care va trebui să respecte mai multe obligaţii impuse de magistraţi. În schimb, Curtea de Apel a menţinut celelalte dispoziţii, Mihai Axinte fiind obligat să plătească Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva despăgubiri uriaşe, în cuantum de 2.477.232 de lei, ceea ce înseamna peste 520.000 de euro. Hotărârea este definitivă.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Mihai Axinte a fost inculpat în decembrie 2015 pe motiv că, în perioada 2007-2008, când a ocupat funcţia de director al Direcţiei Silvice Botoşani, ar fi înlesnit, cu intenţie, “diminuarea fondului forestier naţional (…) prin refuzul de a dispune iniţierea unor acţiuni în instanţă în vederea constatării nulităţii absolute a două hotărâri ale Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar Botoşani şi a unui titlu de proprietate prin care au fost retrocedate 358 hectare de pădure unei persoane care nu avea cetăţenia română”. Astfel, au invocat anchetatorii, în 2007 Axinte ar fi retrocedat mai multe hectre de pădure către Alexander Mathias Bellu, deşi acesta nu avea cetăţenie română, după care a recumpărat suprafaţa cu 2.439.450 de lei, bani proveniţi din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor.
Ancheta a fost declanşată în urma unui control efectuat de RNP, când lui Mihai Axinte i s-a imputat faptul că nu ar fi luat măsuri pentru anularea titlurilor de proprietate pentru terenuri forestiere retrocedate fără respectarea prevederilor legale. Aceste concluzii au fost confirmate sub o altă formă de un control al Curţii de conturi care a evidenţiat că, cel puţin în cazul Bellu, retrocedarea a fost ilegală întrucât la data împroprietăririi România nu era ţară a Uniunii Europene, iar cel în cauză nu putea obţine terenuri forestiere, el neavând cetăţenie română. Pe baza acestor note de control, Direcţia Silvică a sesizat, în 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, cercetările fiind preluate ulterior de DNA.
De la bun început, Mihai Axinte s-a declarat nevinovat şi a spus că retrocedările s-au făcut în baza hotărârilor Comisiei judeţene pentru aplicarea legii privind fondul funciar, iar achiziţiile s-au realizat cu avizul RNP. De altfel, în primă fază Tribunalul Botoşani a dispus achitarea acestuia pe motiv că faptele reţinute nu sunt prevăzute de legea penală. Ulterior, Curtea de Apel Suceava a casat sentinţa şi a dispus rejudecarea dosarului. Aşa se face că procesul a fost reluat, iar sentinţa definitivă a fost pronunţată abia astăzi, la nouă ani de la sesizarea faptelor, şi după trei ani şi jumătate de judecată.
