Au cheltuit milioane de euro pe reabilitatea spitalului, pentru ca acum să afle că e încadrat la categoria de „risc iminent de prăbuşire în caz de cutremur”. Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati” e pe aceeaşi listă cu încă 36 de spitale din ţară, la categoria de risc 1 seismic. Potrivit unui document furnizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, 37 de spitale, dintr-un total de 375 de spitale publice, din România funcționează în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și a II-a), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur precum cel din 1977.
În lista scurtă a celor 12 unități care fac parte din clasa I de risc seismic se află și SJU, cu toate secţiile exterioare pe care le are, mai puţin Maternitatea, asta pentru că respectiva unitate este încadrată în clasa a III-a de risc seismic.
De asemenea, pe listă figurează și numeroase spitale neexpertizate tehnic, despre care nu se știe dacă au risc seismic și, în cazul în care ar avea, în ce clasă de risc seismic s-ar încadra, cum ar fi Spitalul Municipal din Dorohoi Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe” din Botoșani şi Spitalul de Pneumoftiziologie din Botoșani.
Evaluarea vine la câţiva ani după ce cea mai mare unitate sanitară din Moldova, ca număr de paturi, a fost reabilitată pe bani grei. Chiar de atunci şi ulterior, multe voci din unitatea sanitară au reclamat modul de repartizare a secţiilor şi dispunerea lor în spital, una din principalele nemulţumiri fiind faptul că blocul operator, dar mai ales secţia de reanimare, unde se presupune că sunt cei mai grav bolnavi erau la ultimile douî etaje, în loc să fie poziţionate la etajul unu, penr o mai rapidă evacuare a victimelor în caz de calamitate.
Proiectul de reabilitare a Spitalului Județean Mavromati a fost implementat în perioada 2010-2014. Proiectul a avut o valoare totala de 61.099.129,20 lei, iar contribuţia UE a fost de 41.940.970,55 de lei, restul fiind acoperit de Guvernul României şi CJ.
Cutremurul produs în 4 martie 1977, la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde. Atunci, şi-au pierdut viaţa peste 1.570 de persoane, din care peste 1.420 în Bucureşti. De asemenea, alte aproximativ 11.300 de persoane au fost rănite şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.
Ce înseamnă clasele de risc seismic
Clasă I de risc seismic. Imobilele încadrate în această clasă prezintă pericol major de prăbușire în cazul unui sesim cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scară Richter. Aici intră de regulă clădiri construite înainte de 1940. Constructorii susțin că normele de protecție antiseismica sînt reduse în cazul acestor imobile. „In plus este vorba și despre uzură dar și materialele și tehnicile de construcție folosite. Nu mai zic de faptul că au fost supuse la o serie de cutremure”, a precizat Moscalu. Acesta a precizat că în general, reprezintă un pericol public imobilele avînd mai mult de 4-6 etaje și spatiii publice la parter.
Clasă 2 de risc seismic. Aici intră imobilele pentru care posibilitatea de prăbușire în caz de cutremur este mică. Cu toate acestea, un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, fără însă a pune în pericol structură de rezistentă.
Clasă 3 de risc seismic. În această categorie intră clădirile care pot suferi avarii minore în cazul unui seism. Astfel, poate cădea tencuială, pot apărea fisuri și crăpături la pereți, fără că viață locatarilor să fie pusă în pericol.
Spitalul Judeţean în pericol de prăbuşire
