Mihai Teja, antrenorul care a părăsit FC Botoşani, susţine că singurul regret e că pleacă mai repede decât îşi închipuia şi menţionează că nu a venit aici pentru bani.
Reporter: – Domnule Mihai Teja, credeați în momentul în care ați venit la FC Botoșani că mariajul va dura doar cinci luni?
Mihai Teja: – Nu! Sincer, nu credeam. Eu de aceea mi-am și dorit să vin la Botoșani. După discuția cu domnul Valeriu Iftime am considerat că Botoșaniul este un mediu propice, în care să poți construi ceva, unde să iei lucrurile pas cu pas și să faci performanță. Am vrut mult mai mult, mi-am dorit să stau mult mai mult, dar așa a fost să fie. Până la urmă, atunci când nu mai există încredere este destul de greu…
– Practic ați luat decizia de a demisiona pentru că ați simțit că acționarii nu mai au încredere în dumneavoastră!
– Mie nu-mi place, nu sunt caracterul și nu sunt omul care să stau acolo unde simt că nu mai sunt dorit sau simt că nu mai există încredere în tot ceea ce fac. Am spus-o de când am venit că nu este ușor să construiești o echipă foarte rapid și să avem și rezultate și să fim în play-off. Mă uit pe clasament și văd că suntem acolo aproape, dar cu tot respectul, sunt echipe care investesc mult mai mult, echipe cu nume, cu brand, cu suporteri, care sunt acolo sus tot timpul: CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, Rapid, Farul. Sunt echipe puternice și este destul de greu să te bați cu ele. Am încercat tot ceea ce a depins de mine și am încercat să duc cât mai sus această echipă.
– Ce obiective vi s-au trasat în momentul în care ați venit la Botoșani?
– Indiferent de ce se discută sau ce s-a discutat, eu vă spun care au fost obiectivele mele personale, pentru că eu am avut două obiective, Cupa și calificarea în play-off. Încă o dată vă spun că acestea au fost obiectivele mele, pentru că în contract nu am avut stipulat așa ceva. În momentul în care m-am întâlnit cu domnul Valeriu la început, mi-a spus că își dorește să construim o echipă, își dorește să putem vinde niște jucători, pentru că nu avem bugetul altor echipe, și să construim indiferent ce se întâmplă, să încercăm să fim cât mai sus.
– Pe parcurs, însă, datele problemei, să spun așa, s-au schimbat!
– Da. Eu am avut o relație foarte bună cu domnul Valeriu și îi mulțumesc că a avut încredere în mine în primul rând la început. M-a susținut în anumite momente în care probabil era destul de greu, dar în același timp îmi pare rău pentru că și cu timpul încrederea a dispărut. Și eu am greșit, recunosc. Probabil am făcut niște lucruri care nu au fost în totalitate foarte bune, sau nu am luat deciziile cele mai bune, dar totul din punct de vedere profesional, unde se poate să greșești.
– V-ați simțit cumva trădat de domnul Iftime, sau e prea mult spus?
– Nu, trădat, chiar nu!
– Dezamăgit?
– Eu am o relație bună și vreau să rămână la fel. Am cerut rezilierea, a fost o decizie unilaterală din partea mea, nu am cerut bani în plus, cum de obicei se întâmplă, nu am cerut tot contractul. Am cerut banii la zi, ceea ce am muncit, atât. Nu vreau să iau niște bani pe care nu i-am muncit și nu am venit aici la Botoșani pentru bani. Am venit să fac performanță, am venit într-un mediu în care am crezut că există încredere, răbdarea de a construi niște lucruri și de a merge mai departe, indiferent de momentele grele sau mai puțin bune care puteau să apară, lucru inevitabil la orice echipă. Într-adevăr, poate lumea e dezamăgită, făcând comparație cu ce s-a întâmplat, cu ce s-a realizat în trecut și toată lumea crede că așa va fi în fiecare an sau tot timpul. Nu este însă ușor. Nu există o rețetă. Eu îmi doream să mențin lucrurile foarte bune făcute în ultimii ani aici la Botoșani, dar ușor-ușor, cu timpul. Dacă vă reamintiți, atunci când s-a calificat în play-off, FC Botoșani nu a fost de la început până la sfârșit pe loc de play-off. Au mai fost și căderi, cum se întâmplă la orice echipă, dar până la urmă au fost în play-off și acesta a fost un lucru important.
– Spuneați mai devreme că nu v-ați simțit trădat și nici dezamăgit de domnul Iftime. Dar deranjat de anumite declarații făcute de el?
– Da, am fost un pic deranjat de declarațiile făcute după meciul cu Chindia. Orice om nu se simte bine când aude acele vorbe. Am și vorbit atunci cu domnul Valeriu. M-a sunat a doua zi și mi-a spus că a greșit.
– Dar ați vrut să plecați încă de atunci. Este adevărat?
– Da, am vrut să plec. Am vorbit și cu familia și îmi doream să plec. I-am și spus domnului Valeriu că dacă nu mai există încredere și nu mai sunt dorit, este mai bine să plec, pentru că eu nu țin de scaun. Mi s-a spus că există încredere totală și nu se pune problema să ne despărțim și că vom merge până la capăt împreună. Eu am crezut în echipă și în munca pe care am făcut-o aici. Lipsa încrederii care a apărut de la meci la meci m-a determinat să iau această decizie, de a renunța.
– După 0-7 cu Sepsi OSK nu ați plecat, pentru că ați spus că dacă ați face-o, ar fi o dovadă de lașitate. Nu ați plecat nici după atacul domnului Iftime de după meciul cu Chindia. Ați făcut-o acum, înaintea unui meci extrem de important, cu FC Hermannstadt. Ați făcut-o pentru a produce un șoc la nivelul vestiarului?
– Exact! Totul pentru echipă și pentru cei care sunt aproape de echipă. Când nu mai simți încredere, trebuie să schimbi ceva și am spus că poate se produce acel șoc, așa cum ați spus și dumneavoastră. Este un meci foarte important cel cu Hermannstadt de luni (n.r., astăzi) și mi-aș dori din suflet pentru toți cei care sunt alături de echipă, de FC Botoșani, să câștige meciul, pentru a arăta că echipa are valoare. Cu un meci câștigat, te apropii din nou la patru puncte de „top 6”. Plus că mai ai și o restanță, deci play-off-ul se joacă, lucrurile nu sunt grave. Pentru mine era foarte importantă și Cupa, v-am mai spus. Am fost foarte deranjat după meciul pierdut la Mioveni. Mi-am dorit foarte mult să mergem mai departe și știam că, cu o victorie, putem fi 99% în sferturi, ceea ce era foarte important pentru noi. Din păcate, nu a fost să fie, și unul din cele două obiective le-am ratat. De aceea am decis că e mai bine să plec acum, să se creeze un șoc la echipă.
– Sincer, aveați și așteptări mai mari de la anumiți jucători?
– Mă cunoașteți bine și știți că nu am dat niciodată în jucători și nu o să dau niciodată în oamenii cu care lucrez. Nu am tendința asta. Spun doar anumite lucruri pe care le-am trăit și anumite realități care au fost aici. Nu pot să mint și nu îmi place să mint. Îi stimez și le mulţumesc tuturor, inclusiv domnului Valeriu pentru sprijinul acordat în măsura în care a crezut în mine, mai ales la început, când mi-a acordat această încredere de a prelua echipa. Despre băieți nu vreau să vorbesc. Tot timpul le-am luat apărarea. Știu ce înseamnă să fie presiune pe tine, să ai momente mai grele și să nu-ți iasă niște lucruri. Este omenește să greșești. Eu sunt corect și realist și spun că poate s-a pus o presiune prea mare de la început cu aceste obiective și declarate de conducerea clubului, în care vrem obligatoriu play-off, vrem locul 3-4, vrem Europa, vrem repede să și jucăm cel mai bun fotbal, vrem să și vindem… S-au întâmplat aceste lucruri aici, dar în timp, cu răbdare, cu un antrenor care a stat trei ani pe banca acestei echipe. Nu este ușor și am și mai spus-o, această rețetă o cam vor toate cluburile. Să joci bine, să fii și în play-off, și în Europa, să vinzi și jucători, să faci și bani. Această rețetă ar fi perfectă. S-a întâmplat o dată, de două ori și se mai poate repeta, dar cu mai multă răbdare. Ușor-ușor poți atinge mari performanțe dar cu răbdare și încredere. Fără asta nu se poate.
– Aveți regrete după această aventură la FC Botoșani?
– Singurul regret este că nu mă așteptam să se termine așa de repede. Eu am semnat pe un an de zile, iar domnul Valeriu îmi spusese în prima discuție să semnăm pe cât vreau, doi, trei ani. I-am spus că e mai bine doar unul, măcar un an în care să-mi dea încredere indiferent de ce se întâmplă. Până la urmă, așa a fost să fie, și remarc că terminăm acest interviu așa cum l-ați început și dumneavoastră…Chiar nu mă așteptam să se termine așa de repede!
