Prefectul Sorin Cornilă susţine că el, venit din mediul privat, vede că în unele instituţii lucrurile nu merg cum ar trebui.
Reporter: – Domnule prefect, aveți aproape șapte luni de mandat. Ce așteptări ați avut și ce ați găsit?
Sorin Cornilă: – Cele şapte luni reprezintă o perioadă destul de scurtă, care a fost plină de provocări și de probleme. După cum bine știți, eu vin din mediul privat, unde am activat 16 ani. Cu zona de administrație m-am conectat în urmă cu un an și ceva, întrucât în octombrie 2020 am acces în funcția de consilier județean. Cam asta este experiența mea în administrație.
– Ce ați găsit instituțiile deconcentrate?
– Am fost crescut în Botoșani, am interacționat cu toate instituțiile acestea, și din zona privată și din funcția mea politică pe care o dețin. Credeți-mă, eu care vin din sistemul privat eram obișnuit să lucrez altfel. Eu dacă aș putea, le-aș face mâine pe toate…
– Ați reușit să treceți prin toate instituțiile, măcar o dată, de la preluarea mandatului?
– Nu am reușit să trec prin toate, dar în perioada următoare, până în luna decembrie, voi ajunge în toate instituțiile deconcentrate. În primă etapă, în funcție și de programul pe care l-am avut, le-am vizitat pe cele care erau mai puțin vizibile și pe cele despre care am avut, direct sau indirect, sesizări pe partea de funcționare și de organizare pentru că, până la urmă, despre asta este vorba. Cam acesta este rolul meu ca prefect.
– Credeți că activitatea instituțiilor este suficient de bine cunoscută de oameni?
– Nu.
– Și care ar fi motivele?
– Lipsa de informații. Este și aceasta o componentă. De asta am avut și vizitele la o parte dintre instituții. Am vrut în primul rând să înțeleg și eu foarte bine cum funcționează, care este rolul lor, care sunt acele servicii publice pe care ei le oferă cetățenilor, pentru că asta este foarte important, și ce s-ar putea îmbunătăți în activitatea lor.
– Cum vi se pare că este tratat cetățeanul de către funcționarii publici?
– Depinde de situație. Desigur, tot timpul putem îmbunătăți și cred că aceasta este viziunea și acesta este și rolul nostru a Instituției Prefectului, unde cetățeanul ar fi în centrul preocupărilor noastre și asta încerc să fac. De asta am tot felul de acțiuni, încerc să comunic public și de asta îi rog pe cetățeni, în momentul în care aud diverse probleme, să ne trimită o sesizare, să mă pot implica direct, să intervin direct în poziția pe care o am, în problemele respective.
– Care ar fi principalele probleme din județ?
– Ce pot să spun este că sunt unele instituții așa-zis <<închise>>, unde cetățenii reușesc cu greu să intre. Aceasta este marea mea dezamăgire ca prefect. Le-am atras atenția pe această linie și șefilor de instituții și le-am cerut să se <<deschidă>> în fața oamenilor. De regulă, când găsesc o problemă de funcționare, de organizare, în funcție de specificul fiecărei instituții, stabilesc o serie de recomandări, discut cu managerii respectivi, după care urmăresc îndeplinirea măsurilor.
– Aveți și un exemplu?
– Oficiul de studii pedologice. Este o instituție, în primul rând, neofertabilă. Modul în care arată clădirea în care funcționează această instituție, modul în care este asigurată curățenia, cum este administrată clădirea, lasă de dorit. Acolo este vorba și de componenta aceasta managerială de care ar trebui să se ocupe un șef de instituție.
– Ce v-a nemulțumit?
– Dacă se pregăteau, ei puteau depune din prima sesiune de depunere de proiecte pe Programul Național de Redresare și Reziliență pe componenta C5 – Valul renovării, un proiect privind reabilitarea sediului. Sigur au la ministerul de care aparțin – Ministerul Agriculturii – un departament la nivel național pe investiții, care le-ar fi asigurat și suportul. Ei ar fi trebuit să aibă făcut doar un audit energetic și o expertiză tehnică, după care depuneau proiectul.
– A fost lipsă de inițiativă sau dezinteres?
– Nu știu ce să spun. Pe partea profesională, eu l-am găsit pe directorul de acolo foarte bine pregătit. Știa foarte bine ce face. Ei erau implicați într-un program național de cartografiere. În schimb, s-a invocat lipsa fondurilor. Cert este că aveau făcut auditul energetic și au spus că la următoarea sesiune din PNRR, care ar urma să se deschidă la începutul lui octombrie, vor depune un proiect. I-am rugat să ne anunțe pentru că, prin compartimentele pe care le avem la nivelul Prefecturii, noi putem să le asigurăm suport.
– Și cu celelalte instituții?
– În următoarele șase luni mi-am propus să mă concentrez pe tot ceea ce înseamnă servicii publice în județul Botoșani, indiferent dacă sunt ale ministerelor sau dacă sunt la nivel județean sau local.
– Ați început să urmăriți investițiile de la drumuri, să faceți vizite în teren. De ce ați procedat astfel?
– Pentru că am avut și eu ca şi cetățean, în câteva deplasări pe care le-am avut pe ruta Botoșani-Târgu Frumos, o serie de nemulțumiri. Și mă refer aici la soluția tehnică aleasă pe tronsonul care a fost betonat în trecut. Era într-o stare necirculabilă și provoca un disconfort. Am considerat că este necesar să intervin, în limita atribuțiilor mele, pentru a impulsiona constructorul. Din iunie și până la sfârșitul lui august s-a reușit să se toarne cel puțin un strat de asfalt pe marte parte din toată lungimea drumului din județ, excepție făcând câteva tronsoane cu poduri și segmentul de la Mănăstirea Zosin, unde trebuie făcute lucrări de consolidare.
– Se mișcau greu lucrurile? Ce nu funcționa?
– Au fost o serie de probleme care țineau de ei, de organizare, unde nu puteam interveni, dar i-am rugat să se reorganizeze…
– Nu comunică instituțiile între ele? Secția de Drumuri Naționale nu putea interveni?
– Ei monitorizează, dar au raportări lunare, la sfârșit de lună. La sfârșitul lunii august stadiul proiectului Botoșani – Târgu Frumos era de 48%, iar pe celălalt drum, Botoșani – Ștefănești, lucrările de modernizare erau realizate în procent de 68%. Am convingerea că ambele proiecte vor fi finalizate anul viitor, la termenul stabilit în contract.
– Apropo de investiții – ce s-a întâmplat cu Punctul de Trecere a Frontierei de la Racovăț?
– Nu am informații concrete la acest moment. La vizita pe care am avut-o în luna iulie cu toți factorii implicați s-a avansat data de 1 august. Era necesar ca partenerii ucraineni să termine lucrările la sediul administrativ și să asfalteze o porțiune de 200 de metri din drumul de acces spre punctul de trecere a frontierei. În schimb, tot ceea ce a depins de noi s-a făcut, pentru că și la noi trebuia să se facă un culoar separat pe intrare și ieșire pentru camioane goale în primă etapă. Urma ca și acel sector de drum până la Dorohoi să fie preluat de cei de la Drumuri Naționale, dar tot ce trebuia a fost aprobat printr-un memorandum.
– A fost un eșec sau un exercițiu de imagine?
– Nu cred că a fost un eșec, pentru că am convingerea că punctul se va deschide. Dar eu unul nu voi mai avansa niciun termen. În acest caz, este vorba de relațiile internaționale și nu trebuie să uităm că Ucraina a fost atrasă într-un conflict militar. Discuțiile sunt la nivel de ministere ale Afacerilor Externe, la nivel de Diplomație.
– Ați sperat să refaceți fațada Palatului Administrativ, dar demersurile au eșuat…
– Când am fost învestit ca prefect, am găsit acest proiect, care fusese demarat în urmă cu circa doi ani. A fost scos la licitație odată în 2020, iar a doua oară în 2021. Eu am reluat licitația în aprilie. Au fost patru firme interesate, nu s-a depus nicio ofertă. Am trimis câte o adresă la cele patru firme și i-am întrebat de motive, iar cauza a fost creșterea prețurilor la materialele de construcții, întrucât valoarea nu mai acoperea costurile. Am solicitat la minister actualizarea devizului. Am obținut o suplimentare, cu mențiunea că CJ este colocatar. Am organizat o nouă licitație, am avut o ofertă, dar aceasta nu îndeplinea toate condițiile, iar oferta a fost declarată neconformă. Între timp prețurile au continuat să crească. Am solicitat o nouă actualizare de deviz, a urmat un nou act adițional la contractul cu CJ și am scos din nou la licitație, dar s-a întâmplat la fel.
– Ce firme au ofertat?
– De fiecare dată au fost din alte județe, nu Botoșani. Mi-am dat seama că problema este tot suma alocată, însă timpul nu ne mai permite să scoatem la licitație lucrarea, întrucât ea trebuia finalizată până la sfârșitul acestui an. Prin urmare, banii vor fi restituiți, dar anul viitor vom face demersuri pentru reobținerea ei și vom actualiza suma…Dacă nu, avem pregătit un al doilea proiect pe PNRR pe eficientizare energetică pe interior. A trecut de trei etape, am scos la licitație documentația tehnică, care este în desfășurare, și sperăm ca la începutul lunii noiembrie să semnăm contractul pentru DALI. Abia atunci vom avea o imagine exactă a costurilor și o să vedem dacă în noiembrie vom putea trece de pe eficientizare pe interior pe eficientizare pe exterior, pentru că atunci vom avea ambele probleme rezolvate. Totul depinde de costuri.
– Ați declarat că sunteți pentru transparență. Cât de transparente sunt instituțiile publice?
– Eu nu am văzut instituții care să nu colaboreze. Mai sunt animozități, diferențe de opinii sau discuții pe chestiuni profesionale.
– Cum vi se pare faptul că unele instituții nu răspund la solicitări? Am solicitat informații despre achizițiile făcute la final de pandemie, dar trei primării nu au răspuns nici până acum – Darabani, Hlipiceni și Vorniceni. Cât trebuie să aștepte oamenii să primească informațiile solicitate?
– Nu știu dacă este o practică sau dacă s-a statornicit lucru acesta, dar în ceea ce privește Instituția Prefectului vă asigur că toți comunică. Chiar vreau să îi rog pe cetățeni – dacă nu își rezolvă problemele, să se adreseze Instituției Prefectului. Vom face toate demersurile ca să îi ajutăm. Vă asigur că în perioada următoare ne vom ocupa de transparența instituțiilor publice și modul în care se reacționează și se răspunde la solicitările cetățenilor.
– Cât la sută din ceea ce v-ați propus ați reușit să realizați?
– Eu zic că am reușit să ating câteva obiecte în tot ceea ce mi-am propus, pentru că trebuie să recunosc, îmi fac și eu o autoevaluare. Am început cu gestionarea crizei refugiaților, urmare a conflictului izbucnit în Ucraina și eu zic că ne-am îndeplinit misiunea.
– Cât de politizat este sistemul din administrația publică locală?
– Nu știu ce să vă spun, pentru că nu am făcut o evaluare. Sunt manageri de instituții care au fost susținuți politic, dar astea nu înseamnă că nu sunt profesioniști. În schimb, am mai simțit adversitate politică, dar eu nu vreau să fac activitate politică. A fost la început, până au reușit să se sincronizeze cu mine. Poziția de prefect zic eu că trebuie să asigure un echilibru și care să reglementeze toate aceste disensiuni care mai sunt din punct de vedere politic. De altfel, și cu cei doi subprefecți am stabilit de la bun început că trebuie să facem echipă. Nu am intervenit niciodată pentru probleme personale, pentru interese de grup, iar ușa mea este deschisă pentru toată lumea.
– Veți mai cocheta cu administrația publică locală sau experiența actuală va fi suficientă?
– Mai am foarte multe de făcut în postura de prefect. Faptul că sunt aici este o urmare a dorinței mele de a mă implica într-o schimbare. Nu voi revoluționa sistemul, dar sunt convins că voi reuși să schimb anumite componente care nu sunt în regulă. Există o anumită lentoare și am constatat o reticență la nou, o reticență la schimbare.
