Deputatul Costel Şoptică, liderul PNL Botoşani, susţine că actuala coaliţie este cea mai bună soluţie în acest moment, şi că judeţul începe să se apropie de media din România privitor la nivelul de trai
Reporter: – În ce proiecte ale judeţului Botoşani sunteţi implicat?
Costel Şoptică: – În primul rând, trebuie să spun că, în orice proiect în cadrul căruia sunt solicitat şi pot să ajut, mă implic. Atunci când la Bucureşti vine un primar, indiferent de coloratura politică, eu merg cu dumnealui la minister, la direcţiile unde este interesat. V-aş putea da un exemplu aici, proiectul de la Nova Apaserv care vizează judeţul, proiectul nou, cel de aproximativ 200 de milioane de euro. Chiar dacă vorbim de o societate din subordinea Consiliului Judeţean, cu preşedinte PSD, eu am făcut demersuri şi am ajutat la implementarea acestui proiect, inclusiv luând legătura cu domnul ministru Marcel Boloş. Dumnealui mi-a promis, prin departamentul respectiv, că se va apleca mai mult spre acest proiect pentru a ne ajuta, deoarece noi suntem rămaşi în urmă cam cu un an şi jumătate faţă de graficul pe care ar fi trebuit să-l avem îndeplinit până în acest moment. Pe acest principiu, indiferent de paternitatea unui proiect, şi mă refer aici la proiectele mari, am în vedere drumul strategic al unui liberal şi pus acum în operă de către un social democrat, m-am implicat şi la acest nivel, dar mult mai mult la nivelul drumului care leagă Botoşaniul de Târgu Frumos şi Botoşaniul de Ştefăneşti. Acum doi ani i-am adus la Botoşani în nenumărate rânduri pe doamna director CNAIR şi pe domnul ministru Boloş, secretarul de stat pentru implementarea fondurilor europene pe apă şi canal, tocmai pentru a ajuta cât mai mult Botoşaniul în implementarea acestor fonduri europene. Am dat aceste exemple pentru că aici vorbim de lucrări de zeci de milioane de euro, nu de lucrări mici. În aceeaşi ordine de idei, vreau să vă spun că, cel puţin la nivelul primăriilor liberale, am fost şi sunt implicat în toate demersurile şi proiectele acestor instituţii. La Botoşani primim pe Programul „Anghel Saligny” o sumă consistentă de aproximativ 300 de milioane de euro. Într-adevăr, sunt bani care vor merge pentru proiecte de drumuri, aproximativ 60%, şi bani care vor merge pentru proiecte de apă şi canal, aproximativ 40%. Un lucru de menţionat este cel legat de cele peste 200 de milioane de lei care se vor implementa în gazul metan din Botoşani. Mă refer la aducţiuni noi de gaz în anumite UAT-uri. 200 de milioane de lei înseamnă aproximativ 40 de milioane de euro. Dacă ne gândim că un proiect mediu de gaz pentru UAT este în valoare de 3-4 milioane de euro, iată că putem vorbi şi aici de minim 10 proiecte pentru gaz şi cred că este un lucru extraordinar. Avem în acest moment, pe POIM, trei UAT-uri care au fost acceptate, comunele Suliţa, Stăuceni şi Răchiţi. Deci vorbim de 13 UAT-uri care se vor branşa la gaz. Ca şi cireaşa de pe tort, pot spune că într-adevăr m-am implicat inclusiv pentru municipiul Dorohoi şi am în vedere aici proiectul care se desfăşoară la Spitalul Municipal Dorohoi şi proiectul pe care domnul primar de acolo îl are în lucru.
– Care credeţi că sunt direcţiile în care trebuie investit în judeţ pentru a produce dezvoltare?
– Consider că este important ca mai întâi să producem şi după aceea să împărţim. Trebuie să investim în tot ceea ce este producător de plus valoare. În ultimul an am fost mai apropiat de inspectoratul şcolar şi de oferta şcolară pe care Botoşaniul o duce în special către elevii de clasa a VIII-a, pentru că sunt convins că atunci când vor termina liceul sau şcoala profesională, cel puţin o parte din ei vor învăţa meserii necesare pe piaţa muncii, dar, trăiesc cu speranţa asta, că vor rămâne în Botoşani să muncească. Consider că în învăţământ, şi vorbesc aici şi pentru că la bază sunt profesor, dacă mugurii sunt sănătoşi, vom avea rezultate frumoase în viitor. Cred că trebuie să ne îndreptăm atenţia spre învăţământ, spre calificarea personalului potrivit pentru locurile de muncă pe care Botoşaniul ni le oferă şi atunci, în mod automat, găsim şi direcţii de dezvoltare. Dacă ne gândim doar la partea socială, doar la a aduce bani în Botoşani pentru a fi cheltuiţi, în sensul în care să facem doar consum, atunci vom avea o soartă grea. Dar, din ce văd eu în ultimii ani, lăsând la o parte cifrele oficiale, noi, ca judeţ, începem să ne apropiem uşor-uşor de media judeţelor din România privitor la nivelul de trai şi la veniturile pe care le avem. Ştiu acest acest lucru din deplasările pe care le fac în judeţ şi în ţară. Într-adevăr, dacă ne raportăm strict la datele pe care le avem de la Institutul Naţional de Statistică, lucrurile stau altfel, dar în zona noastră oamenii sunt gospodari şi, probabil, nu întotdeauna îşi declară toate veniturile şi de aici acest dezechilibru la care am făcut trimitere.
– Care sunt plusurile şi care minusurile actualei alianţe de guvernare?
– Plusul îl reprezintă stabilitatea. Lăsând la o parte zona politică, de stânga sau de dreapta, era nevoie ca să punem toţi umărul şi să scoatem căruţa din noroi, aşa cum se spune la ţară. Este momentul pentru aşa ceva şi, deşi nu sunt neapărat adeptul acestei coaliţii, totuşi cred că această coaliţie este cea mai bună soluţie în acest moment, cu minusurile şi cu plusurile ei. La minusuri sunt mai multe chestiuni pe care le-aş ataca, dar principalul este că ne-am dus prea mult spre zona asta de a împrumuta ţara şi de a băga banii în consum. Eu nu aş fi avut nicio obiecţie, dacă mai mult din jumătate din banii pe care-i împrumutăm s-ar regăsi în investiţii. Atât timp cât banii se regăsesc în marea lor majoritate în partea de consum, este şi va fi o problemă pe care, dacă o perpetuăm, ne va conduce în toamnă la o inflaţie care să înceapă cu cifra 2. Un minus pe care îl mai avem în acest moment este faptul că nu reuşim în acelaşi timp să atragem în România bani europeni, bani care, nefiind împrumutaţi, se regăsesc în ceea ce noi am produce, pentru că banii europeni nu-i putem da pe ajutoare de nici un fel, aceştia se regăsesc în lucrări. Aici e diferenţa de filozofie care trage o linie destul de importantă între noi şi social democraţi.
– Sunteţi unul dintre liderii PNL importanţi la nivel naţional. Cum vede partidul dumneavoastră dezvoltarea regiunii Moldova şi ce planuri sunt avute în vedere?
– Vreau să vă spun că am făcut front comun şi cu cei de la PSD, în a pune mai bine şi mai apăsat Moldova pe hartă, şi faptul că suntem în situaţia actuală în care vom reuşi să legăm Vama Siret de Bucureşti printr-o autostradă este un lucru extraordinar. Consider că este obiectivul prioritar pentru noi, pentru că orice ne-am propune să facem ulterior, dacă nu reuşim să avem un transport civilizat şi cu costuri acceptabile, nu vom reuşi să dezvoltăm zona. Cred că aici ar trebui ca toate forţele politice să-şi impună punctul de vedere la nivel naţional, pentru că nu o să se gândească nimeni la Bucureşti ce facem noi la Botoşani, la Iaşi sau la Vaslui. Trebuie ca noi să ne batem acolo şi vă mărturisesc că mă implic şi sunt o voce în PNL pe această temă. Noi suntem sub bagheta lui Gheorghe Flutur de la Suceava în acest demers pe care îl avem, de aceea dumnealui apare mai mult, pentru că ne-am hotărât ca dumnealui să reprezinte Moldova şi să vorbim cu toţii pe o singură voce. Dacă aţi întrebat ce se întâmplă în PNL, asta se întâmplă şi asta ne dorim. În paralel cu aceste lucruri, am mers tot pe idei de dezvoltare a infrastructurii, şi aici am în vedere modernizarea Aeroportului de la Suceava, este spre final, dar şi acest lucru încă va mai suferi modificări, pentru că se va face şi un terminal mai ales pentru mărfurile perisabile, care vor putea pleca de la noi şi tranzita Europa spre zona asiatică. Am în vedere aici în special carnea de oaie şi de bovină refrigerată, pentru că există o cerere foarte mare. Eu, prin discuţiile pe care le-am avut cu preşedinţii CJ Botoşani şi Suceava, deja au avut câteva întâlniri şi sunt proiecte comune. S-au pus bazele pentru dezvoltarea zonei Botoşani – Suceava. Dacă vrem să ne dezvoltăm, ca zonă, neapărat trebuie să ne branşăm cu cei din jurul nostru. Suntem o voce mai puternică dacă ne unim. Chiar şi în domeniul cultural şi turistic devenim mult mai frecventabili în condiţiile în care colaborăm cu Suceava şi Iaşi. Altfel, cred că am fi un cor cu o singură voce şi ar fi mai greu.
– La alegerile următoare PNL va fuziona sau se va alia cu alte partide de dreapta, sau va continua în actuala formulă de guvernare?
– Nu este niciun secret, vom fuziona cu cei din ALDE şi PMP. Consider că numai prin coagularea dreptei avem o şansă la Botoşani. Este clar că dacă pe partea dreaptă nu ne aliem, pur şi simplu social democraţii sunt greu de bătut, principalul motiv fiind acela că ei au un electorat captiv. Cred că PNL va ajunge la victorie dacă rămânem o echipă şi dacă urmărim şi ajustăm cu noi nume pe care le-am putea atrage lângă noi.
– Care din măsurile imediate ale guvernului Ciucă au impactul cel mai benefic pentru români?
– Cel mai extraordinar lucru este ordonanţa care, nu neapărat plafonează preţurile, dar nu mai dă voie comercianţilor să apeleze la speculă, adică vor trebui să se încadreze într-un plafon maxim de adaos comercial. Nu în ultimul rând, salut plafonarea preţurilor la energie şi pe perioada de vară.
– Sunteţi iniţiator sau semnatar al multor iniţiative legislative. Care sunt cele mai importante, din ultima vreme?
– Am câteva iniţiative pe zona de administraţie locală, inclusiv acea iniţiativă care presupune o mai uşoară accesare a fondurilor europene prin simplificarea şi prin mărirea cuantumului sumelor pentru licitaţiile publice. Am în vedere aici în principal pentru lucrări până la un milion de euro o procedură simplificată de licitaţie şi, bineînţeles, la furnituri de birou de la 20.000 la 100.000 de euro şi vă spun că am semnat şi eu şi o să vă explic de ce. Consider că acel prag care a urcat de la 100.000 de euro la un milion de euro va face ca lucrările până în această sumă să se desfăşoare într-un timp mai scurt, pentru că termenii până la licitaţie, de contestaţie, sunt mult mai comprimaţi şi atunci, într-adevăr, un UAT care îşi va propune să cheltuiască acel un milion de euro va reuşi acest lucru într-un an – un an şi jumătate. Multă lume crede că se dau acei bani fără licitaţie. Nu, este o procedură mai simplificată, dar rigorile legii se aplică la fel. Nu au decât cei îndreptăţiţi să-şi facă treaba şi să verifice dacă lucrurile respective se derulează corect şi conform legii. Aş mai aminti două chestiuni, cea a legii supermarketurilor, la care am muncit foarte mult, în calitate de secretar al comisiei de agricultură, câteva sute de ore de muncă prin întâlnirile pe care le-am avut, dar, din păcate, nu am reuşit să o implementăm aşa cum ne-am dorit. La legea etichetării laptelui, unde am fost iniţiator, am reuşit două lucruri extraordinare. Primul, produsul care nu este din lapte nu se mai poate vinde la raftul cu produse lactate. La produsele din lapte, i-am obligat pe comercianţi să pună pe etichetă ce fel de produs au folosit, lapte praf, lapte crud şi ce ingrediente are. Este adevărat că nu ne-am gândit să fi trecut în lege şi formatul etichetei şi spun asta că aceste informaţii le găsim pe etichetă, dar aproape că nu le putem citi nici cu lupa. Intenţionez să propun o lege vizând etichetarea produselor pe culori, verde – ecologic, până la negru – cele cu zaharuri şi alte produse care sunt dăunătoare sănătăţii.
– În vremuri de criză există pericolul populismului şi al măsurilor naționaliste. Ce vor face liberalii pentru a evita ascensiunea celor care vor să profite politic de situaţia actuală?
– În primul rând, le-aş cere lor şi altora ca din când în când să mai dea şi câte o soluţie. Pentru că nu poţi spune tot timpul că ceva nu este bun. Cred că în zona asta trebuie să fim mai atenţi. Stabilitatea creată prin această coaliţie ajută şi este un lucru bun pentru poporul român ceea ce se întâmplă în România şi în zona noastră destul de agitată în acest moment, prin prisma războiului care este la graniţa României.
