Bogdan Cătălin Varasciuc, noul director al Modern Calor, susţine că la nivel european se pune accent pe susţinerea sistemelor centralizate, pentru că poluarea este mult mai redusă decât prin încălzirea cu centrale de apartament
Reporter: – Aţi fost numit director general al Modern Calor pe 24 iunie 2021. Cum a fost această perioadă?
Bogdan Cătălin Varasciuc: – A fost aglomerată. Sunt colegi de la care învăţ zi de zi lucruri noi, oameni care lucrează aici de-o viaţă şi sunt lucruri noi pentru mine, în principal pe partea tehnică. Mă simt un pic ca la şcoală, însă am reuşit să mă pun la curent cu foarte multe lucruri.
-Cum colaboraţi cu colectivul?
-M-am bucurat să constat că sunt oameni deosebiţi, pe care i-am apreciat din prima secundă. Mă refer la unii ingineri care lucrează de foarte mult timp aici, dar şi la câţiva ingineri tineri de la care eu am mari speranţe. Deja trebuie să iau şi decizii strategice pentru că sunt ingineri care se apropie de vârsta de pensionare şi pe care îmi va fi foarte greu să-i înlocuiesc. Mă uit la colegii mai tineri, am avut anumite discuţii şi încercăm să-i creştem pe lângă inginerii care sunt în posturi cheie pe colegii mai tineri, care să le preia atribuţiile. Şi dintre inginerii tineri sunt oameni care au studiat foarte mult, au cunoştinţe. Avem cu cine să ne desfăşurăm activitatea în continuare.
-Este cunoscut faptul că, în ciuda investiţiilor care au vizat reabilitarea sistemului centralizat de termoficare, Modern Calor pierde în continuare clienţi casnici.
-Din păcate, numărul debranşărilor este dublu faţă de cel al rebranşărilor.
-Ce motivează botoşănenii care renunţă la serviciile Modern Calor?
-În general, ei vin deja cu idei preconcepute. Îşi amintesc de disconfortul din perioada Termica şi nu se raportează neapărat la condiţiile curente de piaţă. Persoanele care nu sunt mulţumite de răspunsurile primite de la Serviciul clienţi vin la mine. Unii clienţi iau decizia asta fără să fie foarte bine informaţi. Din calculele noastre, este mult mai eficient să consumi energia în sistem centralizat subvenţionat, faţă de o centrală pe apartament. Unii clienţi poate sunt nemulţumiţi. Este adevărat că, acolo unde există un singur consumator pe un tronson, nu putem să-i oferim parametri similari scărilor de bloc unde avem mai mulţi clienţi. Mai sunt nemulţumiri legate de programul de furnizare. Acest program este stabilit în baza unor prevederi legale. Clienţii casnici sunt pe reţeaua secundară şi depind de programul de furnizare. Clienţii pe care îi avem racordaţi din reţeaua primară sunt într-o altă situaţie. Ei au module termice care funcţionează ca o centrală şi îşi pot seta oricând intervalul de furnizare a agentului termic.
-V-aţi propus să câştigaţi noi clienţi casnici? Şi în Consiliul Municipal s-a vorbit despre necesitatea derulării unei campanii de promovare a sistemului centralizat de încălzire.
-Da. În primul rând, ne-am propus să comunicăm prin mass media, vehiculul principal prin care dorim să ajungem la clienţi şi să-i convingem de beneficiile sistemului centralizat. Beneficiile sunt cele financiare, care interesează în primul rând pe toţi, iar pe de altă parte sunt şi cele legate de mediu. Vedeţi că din în ce mai mult la nivel european se pune accent pe susţinerea sistemelor centralizate pentru că poluarea este mult mai redusă prin SACET decât prin încălzirea cu centrale de apartament. Mai mult ca sigur că se vor găsi programe de stimulare şi susţinere. La această dată, Modern Calor nu are probleme, dar unele CET-uri din ţară sunt în insolvenţă, în reorganizare, iar unele s-au închis.
-Care este datoria clienţilor casnici la Modern Calor?
-Avem de recuperat aproximativ cinci milioane de lei. Au mai scăzut un pic soldurile, însă nu pot să spun că mi se datorează mie lucrul acesta. Din păcate, zona de recuperări creanţe este delicată. Legea publicităţii imobiliare a fost modificată în septembrie 2020. Astfel, în acord cu prevederile din Codul Civil, s-a stabilit că înscrisurile sub semnătură privată, respectiv facturile, contractele, sunt titluri executorii, cu condiţia să fie înscrise într-un registru unic de publicitate imobiliară. Asta ce înseamnă pentru noi? Cele cinci milioane de lei înseamnă peste 4.000 de facturi. Fiecare factură trebuie înscrisă în acest registru. Costurile înscrierii înseamnă 120 de lei pe factură, la care se adaugă 20 de lei taxele judiciare pentru încuviinţarea executării silite. Dacă facem o socoteală, la 44.000 de facturi cu 140 de lei, ajungem la o sumă de şase milioane de lei. Toată suma pe care o avem de recuperat o tragem după noi de mulţi ani. Sunt mulţi clienţi dintre cei pe care îi avem în listă care nu mai sunt în ţară şi nu au avut niciodată bunuri, sunt plecaţi, nu poţi să-i execuţi. Am avut o şedinţă de Consiliu de Administraţie şi am propus ca pentru cei cu creanţe foarte mici, până la un plafon pe care să-l stabilească dumnealor, nu ştiu 10-20 de lei, să renunţăm la a-i urmări. Să-i trecem direct pe cheltuială. Am lucrat în sistemul bugetar şi acolo era o prevedere în Codul de procedură fiscală care permitea Consiliului Local să aprobe ca până în 1-20 de lei, să nu mai fie urmărită creanţa respectivă, pentru că sunt costuri mai mari. Cei care au sume între 1 şi 50 de lei sunt cei mai mulţi. Avem doar 40 de clienţi care au restanţe de peste 3.000 de lei. Ponderea cea mai mare este între 10 şi 20 de lei. Este foarte dificil şi pentru cei din CA să-şi asume decizia asta. Discuţia a fost să ceară o limită de competenţă de la Adunarea Generală a Acţionarilor, dar, pe de altă parte, am convenit să reprioritizăm misiunea de audit de anul acesta şi auditorul nostru, după ce finalizează misiunile curente, să demareze o misiune de audit pe recuperarea creanţelor în care să analizeze situaţia şi să propună măsuri, funcţie de care să ne facem şi noi o strategie. Vom înscrie cu prioritate în registru clienţii care sunt cu sume mai mari şi mai vechi, care ameninţă să se prescrie. Încercăm să găsim soluţii pentru a nu cheltui câte 140 de lei ca să înscriem o factură de un leu.
-Dar costurile suplimentare nu le recuperaţi tot de la datornici?
-Ba da, dar nu toţi sunt clienţi branşaţi, unii dintre ei sunt cei cărora li se facturează cotele comune, unde avem facturi de trei-cinci lei. Unii dintre clienţi au fost chiriaşii Locativa, acum sunt plecaţi din ţară, nu au bunuri, nu ai cum să-i urmăreşti.
-Nu v-aţi gândit să-i trimiteţi pe colegi să încaseze facturile de la domiciliul clienţilor?
-Facem lucrul acesta, dar mai puţin. În general, se trimit înştiinţări de plată, notificări.
-Păi nu ar fi mai bine să ieşim pe teren, în loc să stăm la birou şi să aşteptăm banii?
-Aşa este. Am propus să mergem la clienţi.
-Suma de recuperat este foarte mare. Dacă încasaţi măcar jumătate, altfel s-ar prezenta situaţia financiară a societăţii.
-Să ştiţi că suma asta vine de foarte mult timp şi există posibilităţi de încasare destul de reduse. Unii clienţi nici nu mai sunt găsiţi de executor. Nu mai au domiciliu în România. Astea sunt situaţiile cele mai grave şi sunt destul de multe. Până în momentul în care au intervenit prevederile astea din septembrie anul trecut, colegii mei făceau dosare de executare şi, în condiţiile în care puteam depăşi momentul în care să ajungem efectiv la executare, foarte greu se întorceau sumele, pentru că nu găsea executorul ce anume să execute ori chiar nu-i găsea deloc pe unii dintre ei. Trebuie să avem în vedere că zona noastră de clienţi include şi persoane cu venituri mici şi foarte mulţi rău platnici.
-Ce alte măsuri mai aveţi în vedere pentru îmbunătăţirea ritmului încasărilor?
-Le-am propus colegilor de la Serviciul clienţi mai multe măsuri, inclusiv să stabilim nişte indicatori de performanţă la care mă raportez şi eu. Înainte de a lua o decizie, facem şedinţe, mă consult, pentru că vreau să analizez situaţia din toate punctele de vedere. Pe zona de recuperare creanţe trebuie făcut mai mult. Nu s-au bucurat toţi colegii de maniera în care propun eu să se facă lucrurile şi să stabilesc indicatori. Această măsură se impune, chiar dacă nu va fi o măsură populară. Vom vedea şi ce măsuri va propune auditorul şi chiar vreau să le ducem la îndeplinire, chiar cu riscul de a nu fi foarte popular în rândul colegilor de la Serviciul clienţi. Este una dintre zonele în care mă concentrez cel mai mult.
-Participaţi la concursul pentru funcţia de director general?
-Da. Cei mai mulţi colegi m-au primit cu bucurie, mă susţin şi mă încurajează. Sunt, într-adevăr, multe lucruri de rezolvat. De-a lungul istoriei CET-ului au mai fost perioade dificile. Sperăm că vom depăşi toate problemele, mai ales că sunt probleme cu care se confruntă şi alţi operatori din ţară. Iarna asta, cel puţin pe zona de gaz, sigur va trebui făcut ceva la nivel central. Cred că statul român ar trebui să dirijeze bani la primării, pentru că este unul dintre câştigătorii creşterilor de preţuri. Pe TVA, pe accize, statul încasează mult mai mult şi cred o parte din bani ar trebui să-i întoarcă sub forma TVA-ului de echilibrare a bugetelor locale.
-Cum se prezintă Modern Calor din punct de vedere financiar?
-Avem o situaţie stabilă, pentru că impactul creşterilor despre care vorbim va fi în 2022. Primele luni ale sezonului rece nu cred că ne vor dezechilibra situaţia financiară. Cred că, din punct de vedere financiar, vom închide bine anul 2021. Anul 2022 va fi însă un an greu. Cheltuielile viitoare sunt mari. Vom vedea în ce manieră va reacţiona şi statul român la aceste creşteri.
-Aveţi emoţii în privinţa concursului?
-Nu. Eu sunt de părere că dacă Dumnezeu vrea să fii într-un loc, eşti, dacă nu, există un motiv pentru care nu ai ajuns acolo. Eu sper să trec cu bine de concurs, pentru că îmi place colectivul. Este un lucru nou, învăţ lucruri noi şi îmi plac provocările profesionale. Când nu mai reuşesc să învăţ lucruri noi la un loc de muncă, nu mai sunt motivat. Când deja lucrurile se transformă într-o rutină, nu mai sunt atât de motivat.
-Care vor fi primele măsuri după ce veţi deveni director cu acte în regulă?
-Le-am zis colegilor că o să regândim anumite activităţi. Cred că unii colegi aşteaptă cu emoţii aceste decizii. Sunt zone în care cred că poate fi eficientizată activitatea. Sunt încă în etapa de analiză. Nu iau decizia singur, mă consult, ţin cont şi de alte păreri. Mă interesează foarte mult zona de investiţii. I-am rugat pe colegii de la biroul tehnic şi de investiţii să facă un plan, o strategie de investiţii, să vedem cum le prioritizăm. Îmi doresc foarte mult să câştigăm clienţi noi, în primul rând vreau să-i convingem pe cei care pot fi mari consumatori. Am aproape zilnic întâlniri cu clienţii, am fost cu colegii pe teren, am fost la şcoli, la societăţi private, încercăm să convingem cât mai mulţi botoşăneni de beneficiile sistemului centralizat de termoficare.
