Creşterea numărului de cazuri de Covid19 şi faptul că toate locurile destinate acestei categorii de bolnavi sunt ocupate a determinat autorităţile să se aşeze la masa discuţiilor pentru a se găsi soluţii. Medicul Monica Adăscăliţei, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani susţine că o variantă fezabilă ar fi transferarea pacienţilor stabili la Secţia Săveni a Spitalului Judeţean.
Reporter: – Recent a avut loc o şedinţă la care au participat toți directorii de spitale. De ce a fost nevoie de acea întâlnire?
Monica Adăscăliţei:- Având în vedere situația epidemiologică din ultima perioadă, faptul că la nivelul județului Botoșani a crescut numărul de cazuri și faptul că sunt informații de la nivelul spitalelor că locurile pe zona de Covid și terapie intensivă Covid sunt la capacitate maximă ocupate s-a considerat necesar să punem la punct mai multe aspecte şi să găsim o serie de soluţii.
– Care ar fi cauza pentru această creștere?
– Eu cred că este un cumul de factori. A apărut și o oarecare relaxare în rândul populației, dar și o oboseală după un an de pandemie și restricții. Mai sunt și aceste noi tulpini, inclusiv cea britanică, care sunt mult mai contagioase și deci răspândirea virusului este mult mai rapidă. Toate acestea se confundă cu valul trei al pandemiei şi avem această creştere a cazurilor grave, care necesită internare. Mai este și această reticență a populației de a se prezenta la medicul de familie sau la spital la primele simptome de boală. Mulți se mai și automedichează la domiciliu. Iar în momentul în care ajung la spital sau la medicul de familie prezintă o formă mai gravă a bolii, simptomatologia este mai pregnantă și apar complicațiile. Şi aşa s-au aglomerat iar spitalele.
– Totuşi este valul trei. Nu ar fi fost oarecum firesc ca sistemul sanitar să fie pregătit pentru un număr mai mare de bolnavi?
– Am avut o perioadă de platou, însemnând un număr constant de cazuri pozitive. Chiar dacă la nivelul județului Botoșani au fost chiar mai multe testări decât înainte. Din punct de vedere al structurii și al amenajării circuitelor, spitalele au o construcție veche. Când s-au făcut aceste locuri la zonele Covid, autorizarea acestor paturi a fost făcută conform unei metodologii și asta a fost capacitatea maximă la momentul respectiv, anul trecut. Pentru ca Spitalul Județean să deservească și zona non-Covid, deci pacienții cu alte patologii, alte boli decât Covid, a fost nevoie să se scadă numărul de paturi Covid pozitiv. De asta se ajunge la astfel de situații. Suntem cu toții conștienți că sunt și alte afecțiuni în afară de Covid, care trebuie tratate în mod corespunzător. Ca să creștem numărul de paturi Covid la Spitalul Județean, aici mă refer la clădirea principală, ar însemna să scădem numărul de paturi la pacienții non-Covid, iar asta ar însemna automat să tratăm mai puțini pacienți cu alte afecțiuni. Cu sprijinul domnului prefect, care s-a implicat din prima clipă în această problemă, a avut loc această întâlnire cu toți directorii de spitale, cu coordonatorul spitalelor în pandemie, cu șeful UPU-SMURD şi cel al ISU pentru a se găsi soluţii de a creşte numărul de paturi pentru Covid, fără a afecta, sau a afecta cât mai puţin, activitatea medicală pe celelalte specialităţi.
– La această întâlnire a participat și presa, iar impresia generală a fost că nu prea vrea nimeni să își asume mai multe paturi Covid decât sunt deja. În afară de cei de la Spitalul de Recuperare.
– Deja de la Spitalul de Recuperare ni s-a transmis că vor mări cu 18 paturi capacitatea de cazare a bolnavilor cu această afecţiune. După cum am spus, în perioada imediat următoare, DSP Botoșani va evalua fiecare unitate spitalicească în vederea stabilirii exacte a numărului de paturi necesare pentru tratarea pacienților Covid, în funcție de specificul fiecărui spital sau secție exterioară. Rezultatele vor fi comunicate unităților spitalicești pentru suplimentarea efectivă a paturilor dedicate Covid. Analiza va ține cont de infrastructură, circuite și dotări necesare, dar și de tratarea, în continuare, a pacienților non-Covid, luându-se în considerare nevoile tuturor cetățenilor din județ. Încercăm să găsim soluţii pentru a creşte numărul de locuri pentru pacienţii cu forme medii şi grave, pentru că aici e marea problemă. Pacienții asimptomatici se tratează la domiciliu.
– După ce DSP va face această evaluare a locurilor din spitale va putea impune un anumit număr de paturi acestor unităţi?
– Din pix este ușor să spunem că punem într-un salon patru sau cinci bolnavi. Legislația este totuși foarte clară și fiecare bolnav are nevoie de un anumit spațiu și un anumit cubaj de aer. Noi vom evalua în baza unei legislații și a anumitor criterii clare, iar la urmă vom veni cu o serie de concluzii și le vom confrunta și cu propunerile care vin din partea fiecărui spital în parte. Putem să purtăm un dialog, nu să impunem.
– Care ar fi explicația pentru faptul că la doar câteva zile după ce unitatea mobilă de terapie intensivă a fost trimisă la Iași, Spitalul Județean a solicitat mărirea numărului de paturi la terapie intensivă Covid?
– Acea unitate a fost adusă în judeţul Botoşani în momentul în care situația epidemiologică din județ era foarte gravă, iar locurile la terapie intensivă erau ocupate. Au fost timp de câteva zile demersuri din partea instituției prefectului, DSP, dar şi ISU Botoşani. În acel moment toate cele cinci unități erau cerute în mai multe județe din țară din cauza situației grave din punct de vedere al numărului de cazuri. Noi am justificat și primit această unitate în defavoarea altor județe. Ne-am sfătuit cu conducerea spitalului de la acea vreme, și am fost conștienţi că lipsa de personal va fi o problemă, dar s-a spus că există personal. De altfel, a fost detaşat personal şi de la Urgenţe în acea perioadă, pentru a putea funcţiona. Ulterior au apărut acele probleme tehnice, cu infiltrațiile care au fost, și care au fost remediate, potrivit celor de la Bucureşti. Apoi a venit o perioadă cu mai puţine cazuri de reanimare Covid și exista un rulaj al pacienților la reanimare, deoarece nu era nevoie ca aceştia să stea foarte mult timp internați. Cei de la Spitalul Județean au spus că această unitate mobilă nu mai este necesară din punctul lor de vedere, iar la Iaşi situaţia epidemiologică este mult mi gravă, aşa că s-a luat decizia ca această unitate să fie trimisă la Iaşi. Ulterior Spitalul Județean a venit cu solicitarea de a mări capacitatea paturilor Covid cu încă trei, de la 15 la 18. Această unitate mobilă a fost adusă în județul Botoșani de către DSP, cu sprijinul Prefecturii şi al ISU. DSP nu poate obliga unitatea sanitară să ţină cu forţa nişte paturi, dacă domniile lor au considerat că nu au suficient personal medical care să deservească în perioada următoare şi au transmis în scris, în urmă cu o lună, că unitatea mobilă nu mai este necesară pentru Botoşani.
– A fost avansată ideea transformării unei secții de la Săveni în secție pentru bolnavi Covid.
– Noi ne-am gândit la Secţia exterioară Săveni a Spitalului Judeţean, în perspectiva în care pacienții care se află sub tratament, cu forme mai grave, după ce depășeau un anumit număr de zile de spitalizare la Secția de Boli Infecțioase, la Spitalul Județean, după ce trec de perioada critică, pot fi duşi la Săveni pentru a elibera locurile la Infecţioase sau Judeţean pentru pacienţii mai gravi. Ar continua tratamentul pentru Covid sub supraveghere medicală la Săveni, dar ar fi duși acolo după ce starea lor s-ar ameliora şi ar rămâne acolo până la încheierea schemei de tratament, după care ar fi externați la domiciliu. Ideea nu a fost să ducem din prima pacienții acolo, ci doar pentru a continua tratamentul, sunt pacienți care după câteva zile de spitalizare se ameliorează, nu au nevoie nici de oxigen, și atunci pot continua tratamentul injectabil, perfuzabil, într-o unitate sanitară cum este cea de la Săveni.
– Şi ar fi o soluție fezabilă?
– Ar fi o variantă, dacă toată lumea s-ar mobiliza, ar accepta acest lucru, ar face echipă şi am înţelege că este o soluţie de compromis, tocmai pentru pacienții care mai au nevoie de tratament. Nu pentru pacienții grav. Să se înțeleagă foarte bine, că la Săveni, sau în oricare altă locație de acest fel, nu vom trimite bolnavii dependenți de oxigen, pacienți care au nevoie de supraveghere medicală mai atentă sau au nevoie să fie mai aproape de terapie intensivă, în caz că starea lor se deteriorează. Este nevoie să facem un rulaj mai bun al pacienților, care, după un număr de zile de spitalizare, dar care trebuie totuși să termine tratamentul medicamentos într-o unitate spitalicească, și nu la domiciliu, să fie transferați până termină tratamentul. Deci ar fi mai mult o supraveghere medicală până la finalizarea schemei de tratament.
– Ați menționat de colaborare. Se observă o lipsă de colaborare între anumite specialități medicale?
– Nu este vorba neapărat de o lipsă de colaborare. După un an de pandemie a apărut oboseala cronică la tot personalul medical. Acum, în ultima jumătate de an, toate specialitățile au reușit să se ocupe de pacienți Covid. TBC, Recuperarea nu sunt specialişti pe această afecţiune. De exemplu cei de la Recuperare au angajat o colaborare cu un pneumolog şi un infecţionist cu jumătate de normă, care să le supravegheze bolnavii şi schemele de tratament. Asta pe lângă medicii lor, care sunt de alte specialităţi. Oricum după noul ordin al ministrului Sănătății medici de mai multe specialități se pot ocupa de pacienți covid pentru că multor colegi medici le era teamă să trateze astfel de pacienți pentru a nu fi acuzați de malpraxis. Acum, prin acest ordin, se protejează, oarecum, actul medical.
– Ați simțit în această perioadă că instituția pe care o conduceți nu este luată foarte în serios?
– Putere decizională a DSP a crescut în ultimul an de pandemie. Înainte era o instituție cu decizii limitate. Acum DSP este reprezentantul Ministerului Sănătății în teritoriu, iar spitalele, chiar dacă sunt finanțate de Consiliul Județean, primării, Casa de Sănătate, din punct de vedere medical sunt subordonate Ministerului Sănătății, în consecință DSP. La început a fost o reticență din acest punct de vedere, însă acum conducerile spitalelor au înțeles situația și cred că avem o colaborare bună cu toate spitalele din județul Botoșani.
– În aceeași ședință s-a avansat ideea că pe unele secții pacienții Covid sunt ținuți mai mult decât ar trebui. Pentru că este mai simplu să ai grijă de un pacient stabil decât să riști să primești unul în stare gravă.
– Decizia de externare a unui bolnav ține doar de medicul curant. Deci medicul curant poate hotărî momentul în care pacientul poate părăsi spitalul. Trecând peste pacienții care se externează la cerere. Aici nu pot să mă pronunț, atâta timp cât medicul curant este suveran în decizia de a externa un bolnav sau în conduita terapeutică a unui bolnav. Restul sunt la nivel de speculații
– Lucrând şi la DSP şi la Urgenţe, ce credeţi că se poate face cu pacienţii care aşteaptă mult la Urgenţe pentru internare?
– Se încearcă o eficientizare a rulajului pacienților, tocmai pentru a încerca să debarasăm zona tampon, a bolnavilor suspecți de Covid, pentru că acolo mai apar cazuri în care sunt pacienţi confirmaţi pozitivi, dar nu au loc în zona Covid pentru a fi internaţi. Astfel, crescând numărul de paturi la zona Covid, automat se eliberează și zona tampon și acest rezultat va fi benefic pentru pacienții care așteaptă în Urgențe deoarece se vor interna mult mai rapid. Datorită faptului că pacienții cu simptome ușoare care se prezintă la spital, chiar dacă sunt testaţi, pot aştepta rezultatul testului la domiciliu, numărul celor care sunt în aşteptare în UPU a scăzut semnificativ faţă de anul trecut. Totuşi este un rulaj foarte mare de pacienţi în UPU-SMURD. Adresabilitatea este foarte mare, la toate specialitățile, nu doar Covid. A crescut foarte mult numărul de pacienți care se prezintă în UPU și din cauza aceasta, fiind singura unitate de acest fel din județul Botoșani, deservește peste 400.000 de locuitori, 24 din 24, are la dispoziţie toate investigaţiile necesare pentru pacient, şi automat adresabilitatea este foarte mare. Colegii mei din UPU muncesc non-stop şi consultă peste 150 de pacienţi în 24 de ore, se chinuiesc să aibă cât mai repede rezultatele şi investigaţiile pentru pacienţii care se internează.
