Cozmin Epuraş, primarul comunei Stăuceni, are atât de multe proiecte încât, chiar dacă o parte vor fi realizate cu banii comunei, pentru restul mizează pe finanţări de amploare.
Reporter: – Aveţi o bogată experienţă în administraţia publică locală.
Cozmin Epuraş: – Sunt la al treilea mandat de primar. Am şi trei mandate de viceprimar. În Consiliul Local Stăuceni sunt din anul 1992. Am fost cel mai tânăr ales local la vremea respectivă, iar domnul primar Găleată de la Pomârla era cel mai bătrân. El avea 84 de ani şi eu 22. Consider că am acumulat experienţă în administraţie şi, cu toate acestea, în fiecare zi apar noi provocări. Vorbim de fonduri europene, care erau necunoscute în anii 2000. La vremea respectivă administram câteva maşini cu piatră trimise prin Consiliul Judeţean, iar acum avem posibilitatea să gestionăm un buget ca să mulţumim cetăţenii.
– Ce proiecte aveţi în derulare?
– La grădiniţa cu program normal în satul Tocileni aşteptăm să fie finalizate lucrările pentru a face recepţia, investiţie finanţată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală II. Prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) vom face recepţia în cel mai scurt timp la un sistem de supraveghere video, care la ora actuală este cel mai modern din judeţ. Avem acoperire pe toate cele patru sate, monitorizare în toate intersecţiile din comună. Un alt proiect care se derulează la ora actuală este cel care vizează construirea unei săli de sport cu 180 de locuri în tribună. Este vorba despre o sală construită şi finanţată prin Compania Naţională de Investiţii, valoarea investiţiei fiind de 7,5 milioane de lei. Este un proiect ambiţios. Sala o ridicăm între satul Stăuceni şi Siliştea, pe terenul unde organizăm Festivalul „Vatra Satului”. Avem garanţia constructorului că lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an.
– Un alt proiect aşteptat de cetăţeni vizează reţeaua de apă…
– Chiar astăzi (miercuri, 24 martie, n.r.) am demarat proiectul de modernizare a reţelei de apă din comună. Avem o reţea proiectată şi executată prin anii ’94-’96. Cum comuna noastră a avut o dezvoltare destul de bună în ultimii 20-30 de ani, acest sistem nu mai face faţă. Am accesat un proiect cu fonduri europene prin AFIR şi astăzi a fost prima zi de lucru a constructorului. După bătălii în instanţă, contestaţii şi alte probleme, astăzi am ajuns să punem primul hârleţ în şantier. Valoarea investiţiei este de un milion de euro plus TVA. Sperăm ca acest proiect să fie finalizat până la începerea timpului mai secetos. Presupune schimbarea în totalitate a aducţiunii de apă, vorbim de 13 kilometri de reţea, din faţa Primăriei Răchiţi până la intrarea în comuna noastră. Conducta veche va fi înlocuită cu o conductă cu diametru mai mare, vom avea staţie de pompare proprie la ieşirea din satul Răchiţi, iar la intrarea în comună, în zona numită Ostrov, vom suplimenta un bazin de înmagazinare de 400 de metri cubi de apă, plus bazinul existent, facem o rezervă de 500 de metri cubi de apă. Conducta va ajunge până la grupul de pompare a apei spre satul Tocileni, avem un bazin şi acolo, unde se va suplimenta cu un bazin de 150 de metri cubi şi vor fi schimbate şi modernizate grupurile de pompare. Cu aceste lucrări sperăm să rezolvăm prolema alimentării cu apă în comuna Stăuceni.
– În comună există sistem de canalizare?
– Comuna noastră are un sistem de canalizare de peste 60 de kilometri de reţea, zece staţii de pompare şi două staţii de epurare. Cred că după cel din Dorohoi, sistemul de canalizare din comuna noastră este cel mai mare, la ora actuală. Deşi sistemele de canalizare şi alimentare cu apă trebuie să fie preluate de Nova Apaserv, noi ne chinuim de aproximativ zece ani să predăm sistemul de canalizare şi nu am reuşit. Dacă demersurile noastre nu vor avea finalitatea dorită, în cel mai scurt timp vom înfiinţa o societate care să îl administreze, altă soluţie nu avem.
– Aţi lucrat şi la alte proiecte importante pentru comunitate?
– Am depus pe fonduri europene un proiect pe programul de infrastructură mare POIM, pentru înfiinţarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale al comunei, care este în evaluare la ora actuală. Am solicitat 5,5 milioane de euro. Unii colegi din zonă, care au depus cu acelaşi consultant deja au primit înştiinţare să se prezinte la semnarea contractului de finanţare şi am prins curaj. Nu ar fi motive să nu primim şi noi finanţare. Eu sunt încrezător în proiect şi cred că la anul pe timpul acesta să începem procedurile de achiziţie. Din aproximativ 1.600 de gospodării care sunt în comună, avem 1.218 gospodării cu angajamente semnate de racordare. Prin acest proiect se finanţează inclusiv racordul până la limita de proprietate. De la contor şi până în casă, conform noilor prevederi legale, reţeaua va fi făcută de către operatorul care va administra sistemul de gaz. Dacă proiectul este eligibil, va fi finanţat. Nu am emoţii, pentru că avem un consultant care are deja două proiecte similare aprobate pentru finanţare. Acum lucrăm la un proiect pentru modernizarea grădiniţei de la Stăuceni şi Şcolii Victoria, cu fonduri de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Vor avea un sistem termic prin pompe de căldură. Tot prin Planul Operaţional Regional avem un proiect pentru dotarea şcolilor cu calculatoare, table, tablete pentru copii. Noi am achiziţionat tablete cu fonduri de la bugetul local pentru toţi copiii din comună, dar ştim că o tabletă ţine maxim doi ani, că atât e şi abonamentul la operatorul de servicii de internet. Trebuie să fim pregătiţi pentru că oricând şcolile pot intra în diferite scenarii.
– Cu alte cuvinte, vă folosiţi de orice oportunitate de finanţare.
– Da. Dacă nu ne folosim de fondurile europene, nu avem nicio şansă. Nu putem să ne dezvoltăm stând cu mâna întinsă la Guvern. Sperăm să dezvoltăm şi cartierul Rediu. Pregătim un proiect pe care să-l depunem la CNI sau în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona Rediu. În momentul în care vom reuşi să ducem acolo utilităţi, zona se va dezvolta rapid.
– Cum se prezintă drumurile din comună?
– Drumurile comunale sunt toate asfaltate, iar celelalte străzi sunt pietruite. La ora actuală suntem pe lista sinteză la CNI cu modernizarea tuturor drumurilor din comuna Stăuceni şi din informaţiile pe care le am sunt şi fonduri pentru finanţarea proiectele care sunt pe lista sinteză. Am solicitat cinci milioane de euro pentru a asfalta toate drumurile. Este un proiect ambiţios, dar nu imposibil. De exemplu, anul trecut am asfaltat o stradă cu fonduri de la bugetul local. Acum mai asfaltăm un tronson de drum, facem legătura dintr-un drum de exploatare asfaltat şi drumul judeţean. Este o porţiune de 680 de metri, care va fi modernizată cu fonduri din bugetul pe acest an. Dacă nu primim bani de la CNI, uşor-uşor vom asfalta toate drumurile cu fonduri locale.
– În comună aveţi două drumuri de exploatare agricolă asfaltate.
– Avem şase kilometri de drumuri de exploatare asfaltate, care ne ajută foarte mult. Când va fi începută modernizarea drumului Botoşani-Ştefăneşti, unul dintre aceste drumuri de exploatare este considerat drept una dintre variantele ocolitoare, pentru a fi asigurat front de lucru pentru constructor. La ieşirea din Stăuceni spre Botoşani, va fi construit un viaduct. Sperăm ca şi fondurile care se lansează acum să fie benefice, să putem circula pe drumuri civilizate şi spre Iaşi, Ştefăneşti, Săveni. Obligatoriu trebuie să se facă ceva pe partea de drumuri.
– Cum primesc cetăţenii toate aceste proiecte?
– Foarte bine, pentru că ei ştiu că toate sunt pentru dezvoltarea comunităţii. Mai am în vedere să depun o solicitare pentru construirea a două scări de bloc ANL pentru că s-a dat derogare să se construiască blocuri ANL inclusiv în mediul rural. Vrem să solicităm fonduri pentru două scări cu locuinţe ANL şi două scări cu locuinţe sociale. Blocurile vor fi construite lângă sala de sport şi tot acolo vrem să construim şi un cămin cultural. Vom lăsa loc şi pentru un cămin de bătrâni. Trebuie să găsim o soluţie să ne îngrijim bătrânii pentru că, dacă le ducem zilnic o pâine şi ceva de mâncare, nu-i ajutăm prea mult, este o soluţie de moment, pompieristică. Am înţeles de la ministrul Cristian Ghinea că se vor finanţa inclusiv cu fonduri europene aceste cămine de îngrijire a persoanelor vârstnice.
– Sunteţi un exemplu pentru modul în care cinstiţi memoria Patriarhului Teoctist.
– Având în vedere că este cea mare personalitate a comunei şi una dintre cele mai mari ale judeţului şi ţării, este datoria noastră morală să-i cinstim memoria. Un proiect de suflet este Casa Memorială din Tocileni, care a fost sfinţită de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei în anul 2014, alături de un sobor de arhierei şi preoţi. Casa Memorială este deschisă pentru vizitatori şi este inclusă în circuitul de turism ecumenic.
– Un alt proiect de suflet este şi Ansamblul „Muguri de fluier”.
– Ansamblul a fost înfiinţat în urmă cu 21 de ani şi ne mândrim cu tinerii care duc mai departe tradiţiile şi folclorul autentic. Am organizat cu ei multe manifestări de suflet, emoţionante şi ne-au reprezentat la multe festivaluri judeţene şi naţionale. Din păcate, copiii au un an de zile de când nu au mai participat la repetiţii sau spectacole. Ultimul spectacol al lor a avut loc anul trecut, la Şezătoarea tradiţională, cunoscută şi ca Festivalul Plăcintelor.
– Comuna Stăuceni a devenit cunoscută la nivel naţional şi cu Festivalul Plăcintelor.
– Avem un calendar cultural şi în 2004 ne-am gândit să organizăm o şezătoare tradiţională la Moşii de iarnă. În zona noastră gospodinele pregătesc cele mai bune plăcinte „poale-n brâu” şi aşa am apărut în presă cu Festivalul Plăcintelor, de care ştie toată lumea. După câteva ediţii, Primăria Bucureşti ne-a solicitat să trimitem reprezentanţi la un festival al pâinii. Aşa au ajuns în târgurile din Bucureşti două societăţi din zona noastră, actualul „Cozonacul Domnesc” şi „Vatra Domnească”. Nu puteam să o trimitem pe mătuşa Ileana cu cuptorul de cărămidă la Bucureşti şi atunci am discutat cu reprezentantele firmelor respective. Au acceptat să reprezinte comuna şi aşa au ajuns şi la Hamburg, la un târg de produse tradiţionale. Lucrurile s-au legat frumos.
– Ce le transmiteţi stăucenenilor?
– Să avem un post binecuvântat şi să dea Dumnezeu să scăpăm de această pandemie. Îi asigur că facem tot ceea ce este posibil pentru binele lor şi dezvoltarea comunităţii. Şi vom folosi orice oportunitate de finanţare pentru a aduce bani în comunitate. Practic, în privinţa finanţărilor este o loterie, dar trebuie să ne folosim de toate pârghiile deoarece şansa noastră de dezvoltare sunt fondurile europene.
