Alexandru Ivanov, şeful Biroului Rutier Botoșani, susţine că străzile sunt tot mai aglomerate, iar dacă la aceasta se mai adaugă stresul e clar de ce avem atât de multe incidente în trafic.
Reporter: – De ce credeți că au loc atât de des ambuteiaje în municipiul Botoșani?
Alexandru Ivanov: – Valorile de trafic înregistrate în municipiul Botoșani sunt în creștere, anual. Conform evidențelor de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în ultimii 10 ani, atât numărul autovehiculelor, cât și cel al posesorilor de permis de conducere aproape că s-a dublat. De la 55.872 de autovehicule câte figurau înmatriculate în circulație în 2010, s-a ajuns în 2020 la 106.112 unități, iar în cazul posesorilor de permise de conducere cifrele au crescut de la 85.317 în 2010, la 125.664 la sfârșitul lui 2020. Iar acest lucru se vede în trafic. În ceea ce privește rețeaua stradală a municipiului Botoșani, considerăm că aceasta nu a putut ține pasul cu evoluția atât de rapidă a numărului de mașini și a posesorilor de permise, deși permanent sunt analizate și dispuse măsuri pentru creșterea siguranței rutiere și a fluenței traficului, prin intermediul instituției noastre și a Primăriei municipiului Botoșani.
– Care sunt cauzele și așa-zisele „punctele negre” ale oraşului şi de ce?
– Noi credem că traficul auto și pietonal se desfășoară în condiții normale. Este adevărat, în anumite intervale orare, din cauza mișcării populației către anumite obiective – locurile de muncă, unități școlare, piețe, unități economice, supermarket-uri – înregistrăm valori mari de trafic ce nu pot fi suportate de rețelele stradale și astfel intervenim, prin echipajele de poliție rutieră și poliție locală, pentru a evita blocajele și a preveni accidentele rutiere. Dar să știți că aceste aspecte caracterizează majoritatea orașelor mari din România. În plus, în ultimele trei luni valorile de trafic au fost în creștere și s-au apropiat de cele de dinaintea declarării stării de urgență și de alertă pentru că, trebuie spus, restricțiile de circulație instituite de la declararea pandemiei au redus valorile de trafic. Chiar și în prezent, între orele 22.00 și 05.00, pe raza municipiului se înregistrează valori mici de trafic, din cauza acestor restricții.
– Și care ar fi soluțiile?
– Zilnic se caută soluții, iar Poliția Rutieră formulează lunar propuneri către primărie pentru remedierea unor deficiențe de sistematizare sau pentru creșterea siguranței rutiere și asigurarea fluenței traficului. Deși multe propuneri sunt aprobate în Comisia de Sistematizare a Circulației, care funcționează în cadrul primăriei, unele sunt greu de implementat într-un timp scurt, întrucât necesită studii de specialitate și alocări de fonduri. Cu toate acestea, indiferent de soluțiile ce vor fi adoptate, în anumite intervale orare și pe anumite zone tot se vor înregistra ambuteiaje rutiere, însă pe intervale scurte de timp de până în 30 de minute, și asta pentru că, repet, rețeaua stradală actuală nu permite preluarea unui număr atât de mare de mașini.
– Dar echipajele Poliției Rutiere patrulează, dirijează traficul? Sunt aplicate sancțiuni?
– Să știți că polițiștii rutieri acționează zilnic pe arterele pe care sunt înregistrate valori mari de trafic și pe care s-au produs accidente, iar săptămânal sunt organizate acțiuni cu efective mărite pentru combaterea cauzelor generatoare de accidente. În 2020, de exemplu, polițiștii din cadru Biroului Rutier, care sunt în număr de 16 agenți și doi ofițeri, au aplicat 5.991 de sancțiuni numai pentru abateri rutiere și au dispus măsura complementară a reținerii unui număr de 998 de permise de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce, precum și 221 de certificate de înmatriculare. Totodată, au fost constatate în flagrant 87 de infracțiuni la regimul circulației, din care 66 pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice, 12 pentru refuzul de a se supune controlului alcoolscopic, și nouă conduceri fără permis.
– Dar care sunt cele mai frecvente abateri rutiere și de ce credeţi că se întâmplă acest lucru?
– Cele mai frecvente abateri sunt depășirea regimului legal de viteză, oprirea neregulamentară a autovehiculelor, abaterile comise de pietoni și neacordarea priorității de trecere pietonilor și autovehiculelor care au acest drept.
– Și atunci mai există respectul în trafic?
– Dacă ne uităm la ce se întâmplă în jurul nostru, ne putem da seama că, de cele mai multe ori, conduita participanților la trafic este influențată în mod direct de unele neajunsuri din societate, plecând de la insuficiența locurilor de parcare și conduita celorlalți participanți la trafic, prezența sau lipsa echipajelor de poliție pe anumite sectoare de drum și ajungând până la evoluția fulminantă a numărului de mașini. La fel de adevărat este că inclusiv pandemia de Covid-19 a adus modificări în modul în care ne comportăm și reacționăm, iar stresul îi determină pe unii să reacționeze, uneori, într-un mod neașteptat.
– Dar de ce au loc atâtea incidente în trafic?
– Tind să cred că nu este vorba de un anumit comportament, ci de reacțiile de moment ale celor aflați în trafic.
– Dar au fost accidente mortale pe treceri de pietoni…
– Așa este. Din punct de vedere social, ele au fost percepute, firesc, ca adevărate tragedii, și au avut un impact major, întrucât au rămas în memoria colectivă. Dar să știți că anul trecut, în municipiu, s-au produs 16 accidente grave soldate cu decesul victimelor sau răniți grav, cu opt mai puține față de 2019. La acestea s-au adăugat alte 94 de accidente ușoare și peste 300 de accidente cu pagube materiale. Este o scădere care spune multe.
– Dar mașinile parcate în apropierea trecerilor de pietoni pot fi ridicate?
– Această activitate de ridicare a autovehiculelor parcate sau staționate neregulamentar se desfășoară în municipiu începând din 2020. Ce pot să spun este că ea trebuie să se desfășoare cu respectarea strictă a legislației în vigoare. Se urmărește găsirea celor mai bune soluții de către municipalitate și societatea responsabilă cu această activitate de ridicare, pentru creșterea capacității și calității acestei activități.
– Dar sunt ridicate ele așa cum vă doriți? Pentru că Poliția Rutieră poate să aplice sute de sancțiuni, dar dacă mașina parcată neregulamentar rămâne acolo, situația nu se schimbă cu nimic.
– Lucrurile evoluează. Ați văzut, mașinile parcate sau staționate neregulamentar sunt ridicate din nou.
– Au reacționat cu întârziere autoritățile locale vizavi de această creștere a numărului de mașini pentru că, dacă ne uităm, multe mașini sunt parcate în continuare pe străzi?
– Pe anumite sectoare stradale, prevăzute cu mai multe benzi de circulație, unde nu înregistrăm valori mari de trafic, am propus eliminarea restricțiilor impuse în zonă prin indicatoarele rutiere de „oprirea interzisă”. Totodată, am propus crearea de locuri noi de parcare pe diferite sectoare de drum, precum și pe trotuar, unde acest lucru permite. Asta pentru că legislația în vigoare nu mai permite oprirea pe trotuar a autovehiculelor, cu excepția locurilor special amenajate de administratorul drumului public. Încă mai există străzi în municipiu unde trotuarele sunt destul de largi și permit amenajarea unor astfel de locuri de parcare.
– Credeţi că se putea face mai mult pe tot ceea ce înseamnă managementul traficului auto – și spun aici de restricționarea traficului greu pe unele străzi, crearea unor parcări specializate pentru mașinile mai mari de 3,5 tone, realizarea unei aplicații pentru telefoanele mobile care să arate intensitatea traficului din oraș și afișarea locurilor de parcare libere, etc.?
– Municipalitatea intenționează să amenajeze locuri de parcare special destinate autovehiculelor de tonaj, la intrările în municipiu, iar aplicația pentru telefoanele mobile de care spuneți ar fi clar benefică. Toate aceste aspecte, precum și alte măsuri de fluidizare vor face obiectul unui studiu de trafic pe care Primăria a precizat că îl va efectua anul acesta cu ocazia revizuirii Planului Urbanistic Zonal. Sperăm ca experții în domeniul circulației rutiere să găsească și să propună soluții care să conducă la fluidizarea traficului rutier.
– Dar se putea face mai mult pentru fluidizarea circulației?
– Așa cum spuneam, unele măsuri nu se pot implementa într-un timp scurt întrucât necesită studii, analize, aprobări și mai ales fonduri. Consider, însă, că poliția rutieră a analizat permanent situația traficului rutier și a formulat propuneri, ori de câte ori a constat deficiențe.
– Insist cu această întrebare pentru că acum Ministerul Mediului vrea să reducă traficul auto în orașe măcar în cursul zilei de vineri. Considerați că bicicliștii au suficiente piste? Acestea au fost amenajate cu acordul Poliției Rutiere? Cum ar trebui să arate ele?
– Pe raza municipiului Botoșani, cu excepția locurilor special destinate pentru recreere, nu există amenajate, marcate și semnalizate piste pentru circulația bicicliștilor, pe arterele stradale. Acest lucru este în atenția municipalității, care, odată cu reabilitarea unor sectoare de drum, a creat condițiile amenajării unor astfel de piste, însă, până în prezent, având în vedere că ele nu au o continuitate, nu au fost încadrate efectiv ca și piste pentru circulația bicicliștilor. Totodată, cu actualizarea Planului Urbanistic Zonal, municipalitatea dorește crearea și a unui circuit cu piste pentru bicicliști care să permită deplasarea acestora oriunde în municipiu.
– Sunt unele voci care spun că parcul auto din oraș este îmbătrânit și există multe mașini care poluează. Poliția Rutieră le poate scoate din trafic? Aveți acțiuni cu cei de la RAR?
– Având în vedere legislația actuală, trebuie precizat că în municipiu pot circula autovehicule cu diverse norme de poluare, inclusiv non-euro, întrucât nu există instituită nicio restricție legală privind norma de poluare. Cât privește autovehiculele cu defecțiuni, anul trecut au fost reținute pe raza municipiului Botoșani peste 50 de certificate de înmatriculare pentru defecțiuni și peste 100 pentru lipsa inspecției tehnice periodice.
