Primarul Cosmin Andrei susţine că toţi cei care au impresia că nu s-a schimbat nimic la primărie se înşeală, iar primele rezultate se vor vedea în curând.
Reporter: – Cum se văd problemele oraşului din poziţia de primar al municipiului, față de cea de viceprimar?
Cosmin Andrei: – Din poziţia de primar se vede tabloul complet, cu toate problemele, nu doar atribuţiile care mi-au fost delegate de-a lungul celor două mandate de viceprimar, şi presiunea este foarte mare, nemaivorbind de responsabilitatea asumată şi dorinţa de a rezolva problemele din toate aspectele. Partea de dezvoltare rămâne cea mai importantă pe care o abordez, cu continuarea proiectelor cu fonduri europene, aici unde avem o oportunitate extraordinară să dezvoltăm oraşul, cu fonduri care nu provin de la bugetul local şi care nu pun presiune pe nivelul taxelor şi impozitelor locale, pe care mi-l doresc în acest mandat la un nivel suportabil pentru cetăţeni, fără majorări de substanţă.
– Deocamdată ați constatat doar că nu sunt bani…
– Mi-am început mandatul pe un buget deja croit, fără posibilităţi de a modifica substanţial prevederile care au fost alocate, indiferent că discutăm de partea de dezvoltare sau partea de funcţionare. Practic, mandatul îl putem considera o dată cu croirea noului buget pentru anul 2021. Aici putem analiza o anumită viziune în acord şi cu promisiunile pe care le-am făcut în programul electoral. Îmi doresc foarte mult să asfaltăm străzile municipiului Botoşani de la periferie, să acordăm o atenţie deosebită învăţământului şi sănătăţii, nemaivorbind de cele două provocări mari, Teatrul „Mihai Eminescu” şi transportul public.
– Mulți botoşăneni spun că nu se vede, la nivel de intenție, nicio schimbare majoră în activitatea primăriei. Cum vreți să le arătați că e un primar nou în oraș?
– Cred că este corect să evaluăm un mandat după patru ani. Intenţiile se vor vedea atunci când poziţionăm sume pe buget şi atunci aceste sume cred că trebuie analizate şi cu acţiunile din spatele lor. Ştiu ceea ce trebuie să fac în oraş, ştiu care sunt nevoile în detaliu, aştept doar oportunităţile şi poate unele dintre acţiuni sau intenţii sunt amânate pentru a aştepta o axă de finanţare cu fonduri europene, pentru că sunt trei variante, buget local, fonduri europene sau fonduri guvernamentale. Este de dorit, dacă vrem să facem o parcare supraetajată, ca să dau un exemplu, s-o facem cu fonduri europene. Dacă nu sunt perspective favorabile, atunci discutăm de o alocare de la bugetul local, de un credit sau de un credit multianual. Dar pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR) vor fi oportunităţi şi nu aş vrea să regret că am cheltuit bani de la bugetul local când aveam posibilitatea să cheltuim bani europeni. Fondurile de la bugetul local vor merge foarte mult pe partea de întreţinere şi o sumă destul de importantă va fi alocată pentru asfaltarea străzilor de la periferie.
– Aţi promis că la periferie va fi ca în centru. Nu se poate întâmpla peste noapte, dar ați hotărât zonele în care se intervine în acest an?
– Vreau să abordez pentru început un perimetru definit de străzile Calea Naţională – Petru Rareş – I.C. Brătianu, unde să facem o achiziţie integrată, să asfaltăm toate străzile din acest perimetru, urmând ca în ceilalţi ani să continuăm cu zona delimitată de Tudor Vladimirescu – Împărat Traian – Zona Industrială. Sunt şi câteva excepţii, pentru că avem proiecte de dezvoltare, proiecte tehnice pentru unele străzi de la periferie, sau posibilităţi de finanţare cu fonduri europene. Astfel, astăzi (vineri – n.r.) încărcăm în aplicaţia pentru fonduri europene documentaţia pentru asfaltarea străzilor Izvoarelor, Zimbrului şi Vâlcelei, străzi care vor fi asfaltate cu fonduri europene, prin intermediul GAL-ului „Botoşani pentru viitor”. Dacă acest proiect este evaluat foarte repede de către ADR Nord – Est facem licitaţia anul acesta pentru aceste trei străzi. Dincolo de partea de asfalt, vom avea trotuare şi semnalizare rutieră, iluminat. Vom avea, la finalul acestor lucrări, un Botoşani la periferie, la fel ca în centru.
– De reabilitarea acestor străzi se vorbeşte de câţiva ani.
– Procedura cu lucrări finanţate cu fonduri europene este un pic mai laborioasă, cu mai multă birocraţie, dar are acest avantaj, o cofinanţare infimă şi posibilitatea de a dezvolta oraşul cu bani care nu provin de la bugetul local. Dacă ar trebui să dezvoltăm Botoşaniul doar cu 20 de milioane de lei anual, nu am reduce niciodată decalajul faţă de celelalte oraşe din Vestul ţării sau care sunt mult înaintea noastră în ceea ce priveşte infrastructura şi condiţiile de trai. Am făcut mereu o comparaţie între Botoşaniul de la periferie şi comune din judeţul nostru, care au străzi asfaltate chiar şi în câmp, pentru că au avut această posibilitate, pentru că au avut primari destoinici şi au asfalt chiar acolo unde sunt una – două case. La Botoşani, avem străzi la două minute de primărie unde nu este asfalt şi condiţiile sunt de Ev Mediu. Unii botoşăneni sunt dispuşi chiar să plătească mai mult la taxele şi impozitele locale pentru a avea condiţii decente. Mi-au transmis acest lucru. La periferie la fel ca în centru înseamnă şi locuri de joacă pentru copii, înseamnă şi parcuri şi amenajarea zonelor care sunt părăsite astăzi şi când spun acest lucru mă refer la Adrian Adamiu, unde vom avea un parc şi o zonă de recreere, investiţii, de asemenea, cu fonduri europene. Dacă discutăm de fonduri europene, vă pot spune ce am făcut în această perioadă lucruri care se văd mai puţin pentru că nu au încă o finalitate. Am depus două proiecte şi lucrăm la al treilea, pentru dotarea şcolilor cu tablete, cu proiectoare, cu table inteligente şi laptopuri pentru profesori, şi cel de-al doilea cu materiale dezinfectante şi aparatura necesară unui act educaţional în condiţii de siguranţă sanitară. Avem oportunitatea să reabilităm o grădiniţă cu bani de la Fondul de Mediu şi lucrăm la documentaţia pentru Grădiniţa 8 de pe strada Săvenilor, care a fost abandonată, şi tot la periferie vrem să oferim botoşănenilor condiţii pentru copiii lor, la fel ca în centru. Pentru că Botoşaniul are nevoie de încă o creşă, avem în derulare un proiect cu fonduri europene pentru construirea unei creşe în ANL Cişmea. Dacă tot discutăm despre un bilanţ la câteva luni de mandat, zilele următoare vom oferi cheile pentru locuinţele ANL pe Şoseaua Iaşiului pentru beneficiarii care ocupă primele poziţii pe lista aprobată de consilierii municipali.
– Când se va schimba ceva pe străzi precum Nicolae Pisoski, unde sunt condiţii de Ev Mediu?
– Aşa este, sunt total de acord cu dumneavoastră, avem discuţii cu Delgaz Grid şi în această perioadă facem extinderea iluminatului public, care poate constitui un suport pentru alimentarea cu energie electrică. Acolo este o situaţie particulară, pentru că avem şi foarte multe case fără autorizaţie, iar pentru a reglementa lucrurile şi pentru a construi străzi avem nevoie de donaţii de suprafeţe de teren pentru a ajunge la lăţimea necesară constituirii unei străzi pe care să realizăm aceste utilităţi. Avem nevoie şi de trotuare, şi atunci suntem într-un proces care continuă pentru lărgirea străzii. După ce finalizăm acest proces, nu am niciun dubiu că vom avea pe Nicolae Pisoski o situaţie la periferie la fel ca în centru. Am făcut şi voi face multe deplasări în teren. Voi fi în mijlocul botoşănenilor. Am făcut-o când am încercat să ajut persoanele fără adăpost, acum vin de la ridicarea maşinilor abandonate pe domeniul public, cunosc în detaliu avariile de la Nova Apaserv, care nu se mai rezolvă, voi ajunge şi pe strada Nicolae Pisoski. Cetăţenii sunt cei mai buni consilieri ai primarului. Vă pot spune că până astăzi am avut sute de audienţe la primărie. Am rezolvat, consider eu, abordarea deficitară pe care o aveam la Urbanism şi sunt mulţumit de rezultatele de acolo şi celeritatea cu care se rezolvă şi situaţii din trecut, care stagnau şi care creau o reală nemulţumire celor care doreau să dezvolte diverse investiţii la Botoşani. Am făcut demersuri substanţiale pentru înfiinţarea universităţii la Botoşani şi o să vedeţi că în toamnă vom avea înscrieri pentru învăţământ superior la Botoşani. O promisiune din campania electorală care va fi rezolvată cu ajutorul colegei mele, doamna Doina Federovici, la un an de mandat.
– Ce propuneri majore aveţi pentru bugetul pe 2021?
– Mă interesează foarte mult partea de dezvoltare, îmi doresc staţii de transport în comun decente pentru botoşăneni, străzi asfaltate, bani pentru proiecte care vor dezvolta oraşul în anii viitori şi aici mă refer la iluminat public, la infrastructură, la învăţământ şi aceşti bani sunt necesari pentru întocmirea documentaţiilor. În primăvara acestui an vom amenaja locuri de parcare şi vom reabilita strada Viilor. Vom schimba staţiile de transport în comun, voi finaliza documentaţia pentru Stadionul Municipal şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, îmi doresc un constructor serios la Teatrul „Eminescu”. Lucrările la Biserica „Sfântul Gheorghe” merg foarte bine, demarăm licitaţia şi pentru reabilitarea liniilor de tramvai. Lucrăm în continuare la şcoli şi grădiniţe pentru investiţii în ce priveşte securitatea la incendiu şi aici sunt lucrări avansate, mai puţin avansate, dar vor fi finalizate multe dintre ele. Chiar zilele acestea am semnat contractele cu Ministerul Dezvoltării pentru a prelungi finanţarea pentru aceste obiective.
– V-ați gândit și la PNRR?
– În ceea ce priveşte programul acesta interesant, aşteptăm întâi direcţiile pe care vor fi alocaţi bani, deşi avem câteva domenii pe care le considerăm astăzi eligibile, nu sunt bătute în cuie. Va fi pus un accent deosebit pe programul Comisiei Europene în ceea ce priveşte green deal-ul (acordul verde european – n.r.), acolo unde va fi încurajată reducerea emisiilor de carbon şi încercăm să aplicăm chiar cu proiecte care se referă la parcări supraetajate, dacă montăm panouri solare, dacă facem clădiri autonome din punct de vedere al eficienţei energetice. Va fi pus un accent deosebit pe reabilitarea şi dotarea spitalelor şi aici am aşteptări mari de la noul manager pe care l-am numit la spitalul TBC, căruia i-am transmis deja un program care poate fi accesat pentru dotarea spitalelor. Suntem pregătiţi pe PNRR să accesăm toate oportunităţile pe care le vom avea şi în acest sens am încredere maximă în echipa mea de specialişti de la Serviciul management proiecte, care, împreună cu ceilalţi colegi de la Dezvoltare, de la Edilitare, de la Resurse Umane, vor scrie proiecte foarte bune cu rezultate spectaculoase în perioada următoare. Nu ştiu dacă în acest mandat, dar vom avea proiecte de sute de milioane de euro la Botoşani, care vor schimba faţa oraşului. Nu am drept scop doar proiectele cu finalitate în 2024, facem ceea ce trebuie făcut pentru Botoşani, indiferent dacă discutăm de patru ani sau de următorii zece ani, pentru că avem un proiect pentru construirea unei şosele de centură, care e posibil să nu se termine într-un orizont de timp care să suprapună peste acest mandat, dar asta nu înseamnă că nu voi depune toate diligenţele pentru a avea o şosea de centură la Botoşani. Este finalizat Studiul de Fezabilitate şi aşteptăm doar posibilităţile de finanţare, care pot fi chiar pe PNRR, dacă aceasta este înţelegerea între Guvernul României şi Comisia Europeană, că pot fi făcute proiecte de infrastructură.
– În Consiliul Municipal s-a discutat despre demolarea garajelor. V-aţi asuma această măsură nepopulară? Când?
– Sigur că da, doar punctual şi doar în momentul în care voi avea toate detaliile puse la punct voi anunţa cu ce zonă începem în acest an şi care sunt rezultatele aşteptate şi în ceea ce priveşte posibilitatea extinderii locurilor de parcare şi fluidizarea traficului. Lucrez la acest aspect, vă voi spune în perioada următoare dacă este fezabil, pentru că avem nevoie de multe detalii. Acest lucru, punctual, se va întâmpla, după ce analizez toate detaliile, cum trebuie despăgubiţi oamenii, care sunt zonele pe care le abordăm, dacă este util să o facem, nu doar de dragul de a da bine că dărâmăm garaje sau nu pentru că intuiesc o polarizare a populaţiei pe acest subiect. Bineînţeles că cei care deţin garaje, care multe sunt folosite drept spaţii de depozitare, nu vor fi încântaţi, dar ceilalţi care licitează până la 2.000 de lei pentru un loc de parcare vor fi bucuroşi să aibă posibilitatea să-şi parcheze maşinile fără stresul că vor fi ridicate de către autorităţi. Am dat o temă colegilor să lucreze la o zonă şi vom avea o şedinţă săptămâna viitoare (aceasta, n.r.).
– Ce ne puteţi spune despre amenajarea unor noi locuri de parcare? Când se vor goli străzile de mașini parcare aiurea, pe interzis?
– Îmi doresc o altă conducere la Eltrans. Conducerea actuală reacţionează doar la critici, nu are o atitudine proactivă şi rezultatele pe care eu mi le doresc în ceea ce priveşte gestiunea parcărilor şi acţiunea de ridicare şi de blocare a maşinilor chiar de pe domeniul public, acolo unde sunt situaţii în afara legii.
– Sunteţi preşedintele comisiei de sistematizare a circulaţiei. Ce măsuri veţi propune în această direcţie? Orașul are un caroiaj de străzi care ar permite un trafic mult mai lejer ca acum, întreb de schimbări majore, pentru fluidizarea circulației.
– Instituirea sensurilor unice în paralel cu scoaterea la licitaţie a locurilor de parcare pe care le amenajăm pe aceste străzi. Chiar în ultima şedinţă am luat o decizie pentru strada Parcul Tineretului, unde am instituit sens unic şi unde scoatem la licitaţie locurile amenajate pe partea dreaptă. Am în vedere şi realizarea unor sensuri giratorii, dar nu ştiu dacă reuşim anul acesta, tot din cauza constrângerilor bugetare şi s-ar putea ca unele investiţii să fie finalizate în anii viitori, în funcţie şi de priorităţi. Am discutat cu colegii pentru achiziţionarea unui studiu de trafic realizat într-un mod profesionist, care să ne furnizeze o serie de soluţii, astfel încât semafoarele să fie în acord cu realităţile din trafic, să mai instituim sensuri unice dacă este cazul, să mai modificăm trecerile de pietoni, dar avem un capitol în Planul Urbanistic General care ne poate ajuta şi analizăm dacă folosim acest capitol în ceea ce priveşte mobilitatea urbană sau realizăm o licitaţie pentru un studiu de trafic. Aştept răspuns, de asemenea, din partea colegilor. Le-am dat în analizăm acest aspect. Studiul de trafic ar evidenţia care sunt nevoile, determinante într-un mod profesionist, nu după anumite percepţii pe care le putem avea dintr-o anumită perspectivă de conducător auto sau de pieton pentru că şi aici sunt o serie de discuţii. Sunt decizii care îi avantajează pe unii sau îi dezavantajează pe alţii. Spre exemplu, unul dintre aspectele puse în discuţii sunt trecerile de pietoni apropiate de sensurile giratorii. Eliminarea unor semafoare, instalarea unor semafoare, construirea de sensuri giratorii, instituirea de sensuri unice. O să vedeţi în perioada următoare o serie de schimbări pe strada Împărat Traian, după aprobarea bugetului şi după ce realizăm achiziţia de indicatoare şi obiecte care servesc semnalizării rutiere. Va fi o schimbare în ceea ce priveşte vizibilitatea şi protecţia pietonilor. La trecerile de pietoni vom avea un iluminat mai intens decât în alte zone ale străzii, vom avea interdicţia parcării autoturismelor pentru că vom monta blocatori şi vom avea marcaje care să semnalizeze faptul că avem treceri de pietoni.
– În acest an vor fi reluate lucrările la Teatrul Eminescu? De ce costă mai mult decât un teatru nou, făcut exact la fel?
– Finalizăm în aceste zile procedurile privind consolidarea teatrului, astfel încât la sfârşitul lunii sau la începutul lunii martie, odată cu venirea primăverii, să demarăm licitaţia pentru teatru. Avem banii necesari, vom găsi diferenţa, avem nevoie doar de un constructor serios care până la sfârşitul anului 2023 să termine teatrul. Este o obligaţie morală, primordială pentru mine în acest mandat să finalizez Teatrul „Mihai Eminescu” şi o voi face. Teatrul costă atât de mult pentru că e monument istoric, pentru că sunt lucrări de artă care costă foarte mult. De cele mai multe ori este mai scump să reabilitezi un monument istoric, decât să construieşti o clădire nouă şi nu putem face o comparaţie între o clădire nouă şi un monument istoric, care are nevoie de decoraţiuni, care trebuie pus în valoare aşa cum era. Aici specialiştii au determinat această valoare, care poate fi diminuată în urma licitaţiei. Nu am spus noi că atât costă, au spus nişte proiectanţi, care au analizat în detaliu şi au realizat o imagine fidelă a costurilor. Aceste costuri pot fi diminuate în urma unei oferte a unui constructor, pentru că aşa se întâmplă la licitaţii. Important este să avem un teatru reabilitat pentru că avem o echipă extraordinară de actori, care trebuie să revină acasă. Reabilitarea teatrului este prioritatea mandatului meu.
– Există pericolul să pierdeți majoritatea în CL? Cum veți proceda în situația respectivă?
– Nu cred că vom avea consilieri locali care se vor opune proiectelor de dezvoltare. Că vor mai fi contre politice, divergenţe, realocări de sume pentru proiecte care nu sunt în acord cu viziunea consiliului, da, putem să discutăm. Astăzi avem o majoritate, avem un dialog foarte bun cu domnul viceprimar Liviu Toma, reprezentant al partidului Pro România, cu care am constituit această majoritate la Botoşani şi nu văd niciun motiv pentru care lucrurile să nu mai funcţioneze. Avem un dialog decent şi constructiv. Botoşănenii s-au săturat de contre între deliberativ şi executiv, de scuze aruncate dintr-o parte în alta pentru ineficienţa administrativă. Oamenii sunt interesaţi doar de rezultate, restul e can-can. Dacă aceste discuţii nu împietează dezvoltarea oraşului, eu le văd democratice, dar în momentul în care se transformă într-un vot negativ pentru un proiect cu fonduri europene, lucrurile au trecut de linia roşie. Încă nu am ajuns acolo şi-mi doresc nici să nu ajungem. Am avut şi poziţii în CL în care am fost în opoziţie şi nu am blocat niciodată un proiect de dezvoltare, că nu am fost de acord cu anumite lucruri, poate cu caracter politic sau au fost anumite divergenţe, discuţii, dar când am primit finanţare sau a trebuit să votăm pentru indicatori sau pentru reabilitarea unor clădiri, străzi, spitale, toată lumea a votat pentru. Sunt convins că acest lucru se va întâmpla şi de acum încolo, pentru că aceşti politicieni care determină viitorul nostru au un singur şef – cetăţeanul şi acest cetăţean este foarte puternic la patru ani. Şi sunt convins că stau cu sabia lui Damocles deasupra capului şi cu clepsidra întoarsă pentru acest deadline, patru ani, din care mai sunt trei ani jumătate.
– De ce l-aţi numit pe Costel Lupaşcu director la Spitalul TBC?
– Pentru că îmi doresc un coleg căruia să-i spun să depună proiecte cu fonduri europene şi acest lucru să se întâmple. Îmi doresc un coleg căruia să-i transmit că vreau un climat de linişte la Spitalul TBC, că vreau un spital care să fie suport Covid, care să asigure sprijin pentru celelalte spitale din municipiu şi din judeţ şi care să nu vină cu scuze şi cu explicaţii de ce nu se poate. A demonstrat acest lucru la Casa de Asigurări şi în alte poziţii pe care le-a avut. Relaţia pe care o avem astăzi şi care este foarte bună îmi întăreşte convingerea că la Spitalul TBC vom avea proiecte de dezvoltare, condiţii mai bune, cadre medicale mulţumite, cu alte cuvinte, vom avea sănătate la stat la fel ca la privat, care a fost un slogan din campania mea electorală. Tot la cetăţeni a avut priză sloganul Siguranţa unui trai mai bun. A fost sloganul nostru principal şi acest lucru are mai multe implicaţii decât pare. Siguranţa unui trai mai bun a determinat un sentiment de încredere pentru cetăţeni să pună ştampila, cu alte cuvinte au siguranţa că suntem de bună credinţă şi că vom livra rezultatele pe care dumnealor le aşteaptă. Eu îi rog doar să aibă răbdare şi să evalueze mandatul după patru ani, chiar dacă apar primele rezultate şi am toată determinarea şi depun toată energia ca să avem rezultate şi mai repede, dar cele importante au nevoie de timp şi evaluarea corectă se face la sfârşitul examenului, când depui lucrarea, nu înainte.
