Reporter: – Domnule prefect, pandemia de coronavirus ne-a schimbat modul de viaţă în ultimele luni. Cum va fi Revelionul?
Dan Nechifor: – Din punctul meu de vedere, într-adevăr, această pandemie ne-a schimbat semnificativ modul de viaţă. Suntem la sfârşitul anului, dar cu ajutorul colegilor mei din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, a Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, am reuşit să gestionăm cât am putut noi de bine această pandemie. Nu mai avem decât Botoşaniul şi alte două localităţi – dar acestea din urmă nu se pun, Leorda şi Suliţa, unde sunt focare pe UAMS – unde se mai depăşeşte indicele de infectare 3 la mia de locuitori. Sper ca în intervalul dintre Crăciun şi Anul Nou să deschidem unităţile de alimentaţie publică şi să dăm o gură de oxigen celor de la HoReCa, dacă vom reuşi să scădem sub indicele de infectare de 3 la mia de locuitori.
– Toate restricţiile vor fi menţinute şi în noaptea de Revelion?
– Trebuie să luăm în considerare că ne aflăm sub incidenţa unui act normativ – Hotărârea de Guvern 1065, care prevede foarte clar că unităţile de alimentaţie publică se închid la ora 21.00. Rămân valabile şi interdicţiile privind deplasarea după ora 23.00, deplasarea în grupuri mai mari de şase persoane, obligativitatea purtării măştii şi toate celelalte măsuri sanitare necesare pentru protecţia populaţiei.
– Vor putea trece oamenii peste unele obiceiuri, pentru că suntem în perioada sărbătorilor de iarnă?
– Am primit solicitări referitoare la organizarea acelor parade de datini şi obiceiuri care se desfăşoară în fiecare an în comunele din judeţul Botoşani însă, din păcate, orice tip de manifestare este interzisă. Dar, asta nu înseamnă că, în mediul familial, copii nu pot să meargă cu uratul, dacă se respectă acele condiţii stabilite în actele normative privind starea de alertă.
– Sunt atât de necesare aceste restricţii?
– Gândiţi-vă că la un moment dat municipiul Dorohoi ajunsese la o rată de infectare de aproape 5 la mia de locuitori, unde, cu ajutorul autorităţilor locale de acolo şi cu implicarea factorilor decizionali, am reuşit să ajungem la un indice de infectare care a permis deschiderea tuturor unităţilor de alimentaţie publică, bineînţeles la 50% din capacitate. Iar acest lucru nu s-a întâmplat doar acolo, ci şi în comunele limitrofe, care s-au apropiat şi ele de o rată de infectare de patru-cinci cazuri la mia de locuitori. Chiar şi în cazul municipiului Botoşani se discutase de carantinarea oraşului, întrucât ajunsesem la un indice de infectare de 5,9. Încet-încet, prin muncă şi prin conştientizarea populaţiei, am reuşit să scădem. În primul rând, efortul populaţiei a contat foarte mult, oamenii conştientizând că respectând măsurile sanitare, ne protejăm pe noi şi îi protejăm şi pe ceilalţi.
– Apropo, cum a evoluat situaţia în judeţ în privinţa infectărilor, în perioada stării de alertă?
– Am avut un vârf în luna noiembrie, dar care l-am trecut cu bine şi acum în luna decembrie suntem pe un platou de stabilizare.
– Face faţă sistemul medical din judeţ?
– După nouă luni de activitate asiduă, se vede că personalul medical a fost suprasolicitat. Într-adevăr, ar fi nevoie de o infuzie de personal medical odihnit, şi în mod special de personal mediu – asistenţi medicali şi infirmiere. Singura problemă este că, deşi există locuri, durează minim trei-patru luni până reuşeşti să profesionalizezi acel personal.
– Cum a evoluat situaţia bolnavilor?
– Tocmai am amintit de luna noiembrie, care a fost atipică faţă de întreaga perioadă în ce priveşte pandemia, probabil motivat şi de începerea sezonului rece. Ce nu s-a luat în calcul a fost faptul că cei mici, copiii, sunt purtători asimptomatici. Au fost numeroase cazuri, inclusiv în mediul familial, în care părinţii au luat acest virus de la copii. Nici la ora actuală nu se ştie foarte exact cum se transmite acest virus.
– Care a fost momentul cheie, punctul forte şi unde am fi încă deficitari?
– Deficitari suntem pe partea de logistică a ceea ce înseamnă sistemul medical. Am fost întrebat de multe ori, inclusiv de cei din presa naţională – ce vă doriţi domnule prefect? Răspunsul a fost de fiecare dată şi îl voi repeta obsesiv – îmi doresc un spital nou. Avem un spital nou care s-ar preta foarte bine la ce avem nevoie noi acum, însă, din păcate, procedurile privind predarea amplasamentului către beneficiar – în speţă Primăria municipiului Botoşani – sunt de durată. Noi am făcut demersurile către Compania Naţională de Investiţii, şi sperăm ca în prima parte a anului 2021 să reuşim să deschidem acel spital. În schimb, punctul forte a fost mobilizarea cadrelor medicale şi în acest context ţin să le mulţumesc tuturor cadrelor medicale din judeţ care, într-adevăr, s-au implicat în combaterea pandemiei.
– Care a fost cea mai mare provocare?
– Toate lucrurile s-au derulat gradual, dar cea mai mare provocare a fost stabilirea spitalelor de Suport 1 şi Suport 2. Spitalele Suport 1 sunt acele unităţi care tratează în exclusivitate cazurile grave de Covid, iar cele de Suport 2 tratează cazurile uşoare şi medii. În continuare avem nevoie de unităţi medicale de Suport 2 pentru că trebuie să ţinem cont că Spitalul Judeţean este singurul spital de urgenţă din Botoşani şi trebuie să trateze bolnavii cronici non-Covid. Este un spital monobloc şi este extrem de greu de creat acele circuite necesare pentru tratarea pacienţilor Covod şi non-Covid.
– Dar ce a contat cel mai mult în gestionarea situaţiei?
– Mobilizarea şi implicarea cadrelor medicale. Ţin să-i mulţumesc pe această cale domnului doctor Radu Malancea care, printr-un efort managerial imens, a reuşit într-un timp foarte scurt să transforme Spitalul Judeţean dintr-un spital Covid într-un spital mixt, să creeze aceste circuite necesare pentru tratarea tuturor bolnavilor şi să motiveze personalul medical.
– Greul va cădea din nou pe cadrele medicale. Urmează campania de vaccinare…
– Pe plan local sunt stabilite deja centrele de vaccinare. Avem o formulă – 5, 12, 1 – care înseamnă cinci centre de vaccinare în unităţile spitaliceşti, 12 în unităţi civile şi un centru de vaccinare mobil. Într-o primă etapă se vor vaccina tot ceea ce înseamnă personalul medical din unităţile sanitare. Acum se întocmesc listele cu cei care doresc să se vaccineze din personalul unităţilor sanitare, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, cei care sunt în linia 1. Noi sperăm ca pe 28 decembrie să ajungă la Botoşani şi prima tranşă din vaccin.
– Sunt pregătite cadrele medicale?
– Personalul medical doreşte să se vaccineze, iar Direcţia de Sănătate Publică va fi motorul acestei acţiuni. Toate solicitările de vaccinare vor fi trimise către Bucureşti, iar mai apoi către centrele regionale de vaccinare, pentru trimiterea vaccinurilor.
– Când credeţi că se vor mai relaxa lucrurile?
– Trebuie să aşteptăm să vedem cum se va desfăşura această campanie de vaccinare. Suntem pe un platou de stabilitate privind evoluţia pandemiei. Următoarea etapă de vaccinare va include persoanele de peste 65 de ani. Sperăm ca după Anul Nou să operaţionalizăm acele centre de vaccinare din judeţ.
– Când vom putea spune că am depăşit criza generată de pandemie?
– Acum nu putem stabili un orizont de timp referitor la acest lucru.
– Dar ce aşteptări aveţi de la 2021?
– Mă aştept în primul rând să fie un an mai liniştit. Cred că am reuşit să conştientizăm, noi ca şi cetăţeni, că numai împreună vom reuşi. Trebuie să începem noul an mult mai optimişti, având în vedere că am căpătat experienţa unui an destul de greu, iar majoritatea populaţiei a conştientizat că, respectând nişte reguli minimale, de convieţuire socială, reuşim să mergem mai departe, împreună.
– Ce ne-a arătat pandemia?
– Ne-a arătat aşa cum suntem noi. Imediat după aderarea la Uniunea Europeană s-a stabilit ca fondurile de dezvoltare să se ducă spre localităţile cu populaţie de peste 5.000 de locuitori. Noi ce am făcut? Am inventat acele GAL-uri, PNDL-uri, şi în loc să construim spitale, am făcut parcuri, cămine culturale şi săli de sport. Atunci când s-au inaugurat au fost făcute sute, mii de fotografii…Acum, toate sunt închise, iar o boală a ajuns să paralizeze întreaga societate.
– Dar încă de la începutul pandemiei am observat o anumită rigiditate în reacţii la unele instituţii…
– Societatea civilă a reacţionat mult mai bine. Asta demonstrează că este nevoie de o reformare a instituţiilor publice, dar nu o reorganizare cu disponibilizări de personal, cum gândesc cei mai mulţi, ci de o reformă structurală, aşa încât instituţiile să fie mult mai eficiente. Iar ceea ce apasă cel mai mult este administraţia publică locală. Nu ştiu dacă este eficient să avem atâta aparat administrativ în localităţile mici.
– S-a discutat acest aspect cu noul Guvern?
– Noul Guvern este la început. Vom vedea care este programul de guvernare şi care sunt priorităţile.
