Cătălin Stoleru, preşedintele CSM Botoşani şi fost jucător de handbal, îşi propune să aducă echipa pe care o conduce în elita sportului românesc.
Reporter: – Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi realizat până în prezent în handbalul botoşănean?
Cătălin Stoleru: – Având în vedere parcursul pe care l-am avut din 2016, de când am pornit la drum, e clar că sunt mulţumit. Participările în divizia A în aceşti ani, dar mai ales în acest sezon, au adus handbalul pe un loc fruntaş în ce priveşte vizibilitatea în primul rând în sporturile din Botoşani, iar acest lucru nu poate fi trecut uşor cu vederea. Că tot vorbim de începuturi, eu am înfiinţat echipa luând un grup de 16 jucători din Botoşani, alături de profesorul Ungureanu de la LPS şi o prietenă foarte bună şi am demarat acest proiect. Am plecat la drum cu gândul doar de a participa în competiţie, nu de a face performanţă. Bine, de regulă, aceste proiecte sunt de succes, când porneşti de jos, şi parcurgi toate etapele. Cine ţinteşte din prima marea performanţă poate avea mari deziluzii. În schimb, dacă porneşti de jos şi construieşti totul cărămidă cu cărămidă, ajungi unde trebuie, ajungi în top. Noi suntem aproape de a ne îndeplini visul, însă, totul s-a realizat cu greutăţi, cu sacrificii şi cu mult, cu foarte mult suflet şi tot aşteptând finanţări de la Consiliul Local, Consiliul Judeţean, care au venit abia în 2018.
– Cum aţi reuşit să menţineţi echipa în primii doi ani fără finanţare de la factorii locali şi judeţeni?
– Sincer, nimeni nu se aştepta să reuşesc acest lucru, însă am reuşit să o ţin fără nici o sincopă, respectând regulamentele Federaţiei Române de Handbal (FRH). Bine, am ţinut-o pe linia de plutire, la nivel mediocru, pentru că nu am reuşit să emitem pretenţii de performanţă atât timp cât nu am avut finanţare, jucătorii nu au avut salarii, se deplasau cu maşinile proprii la unele meciuri. A fost o aventură frumoasă, însă aşa este în sport, unde înveţi şi să câştigi, dar şi să pierzi. Una peste alta, sunt foarte mulţumit de ceea ce am realizat, mai ales că, în acest an, se văd roadele muncii noastre, pentru că rezultatele au atras şi interesul mass-media şi în special al cotidianului „Monitorul de Botoşani”, care alocă spaţii generoase pentru a aduce în atenţia botoşănenilor reuşitele noastre.
– Sunt foarte puţini oamenii care iau bani din casă şi îi bagă în sport. Ce v-a determinat să faceţi asta şi cum a perceput familia dumneavoastră acest lucru?
– Greu, dar între timp au apărut satisfacţiile, iar când apar satisfacţiile începi să te gândeşti din ce în ce mai departe. În această echipă, eu, în afară de bani, am pus şi mult suflet. Până la urmă am intrat în joc datorită pasiunii şi dragostei mele pentru handbal. Eu am practicat handbalul atât la juniori, cât şi la seniori în judeţul Neamţ, în Bicaz mai exact. Ulterior am jucat câteva luni la Medgidia şi apoi am fost selecţionat ca junior şi la lotul naţional. Toate aceste lucruri m-au făcut să mă îndrăgostesc de acest sport. Handbalul este un sport dinamic, de echipă, de contact, care îţi aduce mari satisfacţii. Nu trebuie să vă mai spun că într-un meci se înscriu 50 de goluri. Cu asta cred că am spus totul despre frumuseţea acestui sport. Având în vedere că Botoşaniul a promovat ani la rând anumiţi jucători în Liga I, am considerat că există potenţial, care se poate dezvolta atât la nivel de copii, juniori, dar şi seniori. În plus, în Botoşani este şi o echipă de fotbal care joacă la nivel de Liga I, iar publicul este învăţat cu spectacolul de calitate, iar noi avem şi o sală minunată, Polivalenta, care este una de top în România, şi am spus de ce să nu încercăm şi noi să le oferim botoşănenilor un produs de calitate. Ori, iată-ne aproape de Liga Zimbrilor şi aproape de a ne îndeplini visul.
– Unul care continuă şi în Cupa României, unde aţi ajuns în premieră în optimile de finală ale competiţiei!
– Într-adevăr, suntem în optimi şi, cu lotul actual, sunt convins că putem produce o mare surpriză. Acum să vedem ce ne rezervă şi tragerea la sorţi, pentru că trebuie să avem puţin noroc. Eu mi-aş dori să jucăm cu o formaţie de aceeaşi valoare. În handbal diferenţa dintre Liga Zimbrilor şi divizia A, în care jucăm noi, deci între eşaloane, este mare şi e foarte greu să apară surprize. Nu e ca la fotbal. Acolo poate echipa inferioară să marcheze cu noroc un gol şi pe urmă să stea cu fundul în poartă, cum se spune, să apere rezultatul şi poate să facă o surpriză, cum a fost cazul celor de la Sănătatea Cluj cu Viitorul chiar în acest an. Ori la handbal e mai greu să se producă surpriza dacă nu există un lot de valoare. Noi însă avem un lot valoros.
– Apropo de lot, aţi surprins pe toată lumea în vară, cu politica foarte agresivă de transferuri. Aţi luat crema rivalilor de la Suceava. Cum aţi reuşit acest lucru?
– Jucătorilor le-a plăcut vizibilitatea noastră şi aici la Botoşani se simt handbalişti. Sunt respectaţi, iubiţi, şi asta i-a determinat să vină la noi. Eu ştiam că ei au devenit liberi de contract şi am intrat în discuţii cu ei.
– Aţi acţionat la pont cum se spune!
– Da! Dacă nu retrograda Suceava, nu cred că mai ajungeau ei la Botoşani, dar aveam în vizor alţi jucători. Lor le-a plăcut proiectul, le-a plăcut mult că nu există o presiune foarte mare, că se joacă de plăcere şi au venit lângă noi. Ulterior lor li s-au alăturat şi alţi tineri de mare perspectivă. Noi mai aveam în vizor şi alţi tineri, cum e cazul lui Cosmin Bidaşcă din Botoşani care a fost la CSM Bucureşti şi pe care ni l-am dorit foarte mult de anul trecut, dar şi Claudiu Lazurcă şi Vlad Lazoreac, care sunt speranţele handbalului românesc la ora actuală.
– Aveţi o imagine de ansamblu în privinţa handbalului românesc, mă refer aici la Liga Zimbrilor şi a diviziei A, din care face parte şi CSM Botoşani. Ar fi o surpriză ca CSM să promoveze la finalul acestui sezon? Raportat la lot, nu la buget!
– Calificarea se joacă. Din ce am auzit prin ţară, lumea este încântată de lotul şi de rezultatele pe care le avem, pentru că suntem neînvinşi în acest sezon şi atunci, chiar dacă ne dorim sau nu, adevărul este că devenim de la meci la meci favoriţi la promovare. Noi ne-am dorit să câştigăm fiecare meci în parte şi abia pe urmă să vedem dacă îndeplinim un obiectiv îndrăzneţ.
– Cu alte cuvinte, jocul echipei, care a adus aceste rezultate în urma cărora sunteţi în fruntea Diviziei A Serie A, v-a determinat să vă propuneţi din mers acest obiectiv, de accedere în Liga Zimbrilor!
– Exact. Sincer, ne aşteptam ca rivalii noştri, Suceava, să ne spulbere, având în vedere experienţa şi istoricul lor în handbal. După cum s-a văzut, însă, nu a fost nici pe departe aşa, iar ei au reuşit să plece cu un egal norocos de la noi. Ne luăm revanşa în retur acasă la ei, unde mergem la victorie.
– Ce ar însemna pentru dumneavoastră, după doar patru ani, să vedeţi această echipă, al cărui părinte spiritual sunteţi, în Liga Zimbrilor?
– Este un vis. Unul pe care mi l-aş împlini. Nu e numai visul meu ci şi al jucătorilor.
– Tot am amintit mai devreme de buget. Comparativ cu celelalte echipe, unde se află CSM Botoşani?
– Vă dau cuvântul meu că batem recordul. Batem recordul, dar în sensul în care avem cel mai mic buget din divizia A. Sunt cluburile universitare care au deja asigurate de la Ministerul Tineretului şi Sportului bugetul. Ori în seria noastră toate echipele, în afara noastră, sunt universitare. Jucătorii au masă asigurată, cazare, deplasări, săli de sport, au şi diurnă, iar unii handbalişti au şi salarii bunişoare. Ei se duc pe undeva la 700.000 de lei.
– Şi la CSM Botoşani cât e bugetul?
– E 270.000 de lei.
– Asigurat din…
– Fonduri proprii, ce am mai reuşit să adun eu şi de la sponsori şi Consiliul Judeţean, 40.000 lei şi 170.000 lei de la Consiliul Local.
– An calendaristic sau?
– Nu, pe jumătate de an. Acum practic ar trebui să mai avem un buget de cel puţin 100.000 de euro să putem termina campionatul. Noi sperăm până în primăvară că vom face rost de aceşti bani.
– Ce salarii sunt la CSM Botoşani?
– Nu sunt foarte mari. Discutăm de salarii de la minim pe economie şi până la 2.500-3.000 de lei. Vă daţi seama, noi ne batem cu Suceava, care are un buget de două milioane de lei. Noi tot am aşteptat ca lângă echipă să vină şi parteneri privaţi. Ori acest lucru nu s-a întâmplat.
– Am văzut la meciurile echipei reprezentanţi de seamă din administraţia judeţeană şi locală. Indiferent de culoarea politică pe care o au, v-au dat speranţe?
– Sunt microbişti, le place, e frumos şi ne-au dat promisiuni că vor fi în continuare alături de noi şi că anul viitor vor aloca mai mulţi bani pentru handbal. Trebuie să recunoaştem că faţă de alţi ani, anul acesta regulamentul s-a modificat în favoarea noastră. Până acum toţi banii îi luau echipa de fotbal. Ori modificarea legislativă ne-a ajutat şi pe noi să mai luăm ceva. Anul trecut am stat cu 50.000 de lei şi ne-am şi retras din campionat pentru că nu mai puteam face faţă cu cheltuielile. Să fim însă bine înţeleşi, că acestea nu sunt aşa de mari. Un buget de 100.000 de euro pentru o echipă de handbal nu este mult, dar îţi asigură stabilitate. Cu lotul acesta pe care îl avem acum noi putem juca sigur în Liga Zimbrilor. Nu mai trebuie mare lucru făcut. Lotul este deja omogen, băieţii s-au sudat între ei şi avem şanse mari de a promova. Eu asta visez. Să ajungem în Liga Zimbrilor şi pe urmă în cupele europene. La handbal se poate spera mai mult decât la fotbal. Totul e să-ţi doreşti.