Crede Daniel Câşlariu, unul dintre organizatorii protestului pentru infrastructură din faţa Consiliului Judeţean.
Reporter: – De ce a fost nevoie de protestul pentru drumurile din judeţ?
Daniel Câşlariu: – Starea drumurilor judeţene este sub aşteptările oricărui botoşănean. În Botoşani, avem nişte drumuri cum există doar în Republica Moldova.
– Cum arată drumurile din sudul judeţului?
– Arată într-o stare deplorabilă! Nu putem să spunem că mai avem drumuri, avem uliţe! Hai să le numim uliţe, că nu mai sunt de mult drumuri. Ne stricăm maşinile în fiecare zi în gropi aşa de mari, de adânci, încât se vede acea piatră de pe timpuri, care s-a pus pe vremea când se mergea mai mult cu căruţele. Mai ales la mine în comună (n.r. – Truşeşti).
– Şi cine ar fi principalul vinovat pentru toată povestea asta?
– Vinovaţi sunt conducătorii noştri din ultimii 30 de ani. Toţi sunt vinovaţi, că au fost ei de la PSD, că au fost ei de la PNL, că au fost de la PDL, toţi sunt vinovaţi, pentru că nu au fost în stare şi nu sunt în stare să implementeze un proiect şi să facă ceva pentru om. Ei aleargă după ciolan, să prindă funcţii, să-şi ajute neamurile, să-şi umple conturile şi cu ceea ce le curge printre degete, nevoiţi şi presaţi, mai fac ceva şi pentru noi. Soluţia ar fi oameni noi, oameni noi în politică, tineri educaţi, cu caracter şi care să aibă dorinţa de a face ceva pentru omul de rând. Pentru a putea face ceva pentru oameni trebuie să ai suflet, trebuie să fii un om bun. Da, sunt şi primari care au făcut enorm de mult. Mergând la un festival într-un sat alăturat, am rămas surprins cum arată comuna Durneşti, pentru că eu o ştiu cum era acum opt ani. Era un glod de nu puteai intra în sat, iar acum, cu actualul primar (n.r. – Vasile Sasu), a prosperat. Bine, tot timpul vor fi nemulţumiţi, dar eu mi-aş fi dorit să am un primar ca dumnealui, pentru că ceea ce a făcut omul acela pentru comuna lui, nu a făcut niciun alt primar din tot judeţul.
– Contează culoarea politică a primarului sau dorinţa de a face lucrurile cum trebuie?
– Totul ţine de om, poate să fie, cum e acum, la guvernare PSD şi primarul să fie de la PNL, dacă are voinţă face. Dar trebuie să aibă voinţă să facă lucrurile, să le mişte în direcţia care trebuie. Nu ţine de culoarea politică.
– Clasa politică poate fi trezită la realitate prin proteste?
– Da, cu siguranţă. Ei (n.r. – politicienii) sunt puşi acolo de noi, oamenii simpli, de toţi oamenii care votează. Noi îi punem acolo, nimeni altcineva. Dacă noi vom ieşi şi vom protesta ori de câte ori considerăm că este necesar, e de datoria lor să facă ceva. Până la urma urmei, puterea este în mâinile noastre, puterea este în ştampile din mâinile noastre, pentru că noi avem dreptul de vot.
– Cu excepţia protestului din aprilie, în ultima perioadă protestele au avut o afluenţă redusă. De ce nu ies la protest botoşănenii?
– Botoşănenii sunt mai comozi. Ei au acel curaj doar pe Facebook, în stradă nu: „Ce să ies eu!”, „Las’ că face ală mai bine”. Ca şi la protestul de acum câteva zile, în faţa Palatului Administrativ au fost până în 200 de oameni, iar după ce am terminat, la terasele de pe Unirii erau o mulţime de oameni. Nepăsare, ăsta e cuvântul care ne caracterizează.
– Până la urmă Facebook-ul este un spaţiu public şi orice postare este ca şi o acţiune în stradă. De unde această frică de a ieşi în faţă?
– Nu pot să-mi imaginez. Eu am văzut că ei, acolo, după protest şi înainte, tot timpul, erau interesaţi de bani. Botoşăneanul are problema asta: „Cine te plăteşte?”, „Domn’le, omul cui eşti?” Ei cred că totul, totul se rezumă la bani. Şi dacă iau un PET sau o hârtie de pe jos trebuie să aibă neapărat un folos, pentru că nu pot concepe deloc şi faptul că se pot face lucruri şi din spirit civic.
– De cine este plătit Daniel Câşlariu?
– Daniel Câşlariu nu este plătit de nimeni şi nu va fi plătit niciodată de nimeni. Daniel Câşlariu este un băiat care a suferit prea mult în viaţa asta şi a avut şi momente când nu a avut nici ce mânca, dar şi momente când a avut buzunarele pline de bani, dar nu va putea nimeni să-l plătească. Este un băiat cu frica lui Dumnezeu şi înainte de toate crede că toţi, mai devreme sau mai târziu, vor plăti în faţa lui Dumnezeu!
– Veţi intra în politică?
– Pentru moment, pentru viitorii ani, nu voi intra în politică. Sper să nu intru niciodată în politică, pentru că această ramură a societăţii a adus dezbinarea României.
– Totuşi, s-a spus despre proteste că au avut o implicare politică în spate.
– După majoritatea protestelor s-a tot speculat. Unele speculaţii sunt adevărate. Am văzut cazuri în care chiar au fost deturnate politic, dar ruşine să le fie acelor oameni şi să nu uite, aşa cum am mai spus, că, mai devreme sau mai târziu, vor plăti în faţa lui Dumnezeu pentru mârşăviile acestea. Ruşine să le fie! Sunt oameni fără caracter, care acceptă să politizeze unele manifestări care ar trebui să fie civice. Politizarea aceasta este o lovitură foarte dură pentru societatea civilă, pentru că la protestele acestea participă, în mare parte, oameni care vin de bună voie.
– Ce nu a mers la protestul de vinerea trecută?
– Nu ştiu. Eu pot să zic că, poate, unii nu au fost destul de drepţi cu mine. Am avut mare încredere în oameni, am crezut foarte mult în ei, pentru că veneau la mine şi ziceau: „Bravo, Daniel! Ar trebui să fie mai mulţi ca tine. Venim, venim, venim!”. Şi când a venit ziua protestului, s-au dat la fund.
– Cum se explică faptul că la protestul de vineri au venit mai puţine maşini decât la cel din urmă cu trei luni? Şi mă refer la maşinile venite din zona Hlipiceni, de unde, culmea, este Cristian Andrioaei.
– Spre uimirea mea, aceasta a fost realitatea. Data trecută a fost un număr impresionant de maşini, peste 200, iar data aceasta… Lumea speculează, vorbeşte multe chestii… La început, am crezut că este un eşec, dar analizând toată situaţia şi faptul că multă lume mi-a spus că nu trebuie să fiu dezamăgit, pentru că am făcut tot ceea ce am putut şi că s-a văzut transparenţa mea, de activist civic, mi-am schimbat părerea. Dacă alţii au avut alte interese, ruşine să le fie!
– Înainte de protest, în conferinţa de presă, s-a discutat de implicarea politică a unuia dintre voi.
– Da, a fost o întrebare, dacă domnul Cristi Andrioaei exclude o candidatură la şefia Consiliului Judeţean. Spre uimirea mea, el a răspuns că „nu ar spune nu” şi asta ţinând cont că am spus, sus şi răspicat, că e un protest civic, că facem toată treaba civic.
– Ar putea fi una dintre cauzele pentru care lumea nu a venit la protest?
– Sincer, da! Este unul dintre motive. Atâta timp cât tu vii în faţă şi spui că este un protest civic, după care spui că nu excluzi o candidatură, este de înţeles!
– Protestul a avut un larg sprijin din partea asociaţiilor care luptă pentru infrastructura Moldovei.
– Pe reprezentanţii asociaţiilor care mi s-au alăturat i-am întâlnit la Timişoara, unde am fost invitat la întrunirea grupurilor civice din Diaspora şi România. Acolo le-am cerut ajutorul, după care m-au contactat şi mi-au cerut să vin la întrunirile lor. Toţi mi-au zis: „Este o reuşită mare. Pentru primul protest organizat în Botoşani, este foarte bine! Noi când am organizat primul protest au ieşit cinci oameni. Nu fi dezamăgit!”. Mi-au spus că ar vrea să colaboreze în continuare cu mine.
– Ce urmează?
– Pentru mine, o pauză de odihnă, după care voi analiza ofertele de colaborare cu asociaţiile civice. Deşi dezamăgirea a fost destul de mare, sunt un luptător şi nu voi renunţa. Voi încerca să mă zbat în continuare pentru infrastructură, dar, în primul rând, voi căuta să găsesc nişte oameni capabili, nişte oameni de bază, care să susţină demersurile mele şi nu nişte oameni falşi.
– Cum crezi că au decontat oamenii politici protestul de vineri?
– Eiii, clar au râs mişeleşte, că în loc de 2.000 de oameni au fost doar 200, dar ar trebui să înţeleagă că noi, cu aceşti 200 de oameni, putem face mai mult decât îşi imaginează ei. Esenţele tari stau în sticluţe mici.
– De ce aţi supralicitat numărul protestatarilor la 2.000?
– Păi, ţinând cont că data trecută domnul Cristi Andrioaei a adus un număr impresionant de maşini şi de oameni şi mergând la Timişoara şi cerând ajutorul grupurilor civice, care mi-au garantat că îmi vor aduce oameni, am crezut că vom strânge acest număr.
– În afara grupurilor civice, cine v-a mai ajutat la protest?
– Singurul om căruia am avut curajul să-i cer ajutorul, chiar în ultima zi am făcut-o, a fost domnul Ştefan Mandache (n.r. – promotorul mişcării #şîeu). M-am gândit că va fi foarte cald şi l-am rugat să ne dea o sponsorizare, cât de mică poate, să cumpărăm nişte apă pentru oameni, pentru că nu poţi să aduci 2.000 de oameni, cum am estimat, şi să-i laşi fără un pic de apă. El a răspuns foarte prompt şi ne-a oferit 700 de sticle de apă, pentru care-i mulţumesc. După miting am rămas cu aproximativ 500 de sticle de apă. L-am sunat pe domnul Ştefan Mandache, iar el mi-a zis să o donez la un cămin de bătrâni. Şi aşa voi face, voi merge zilele viitoare şi o voi dona. Altcineva nu ne-a ajutat nici cu 50 de bani şi pot să şi dovedesc chestia asta.
– Ce ar trebui să facă decidenţii, clasa politică, pentru a scoate judeţul Botoşani din zona asta periferică?
– Ar trebui să se unească. În primul rând, ar trebui să dispară această râcă dintre partide. Ar trebui să lupte toţi pentru aceeaşi cauză, cetăţeanul. Aceasta este cauza lor: cetăţeanul! Şi cei de la putere şi opoziţia au fost aleşi tot de oameni. Ei ar trebui să colaboreze, să lase orice duşmănie, orice râcă. Oameni buni, voi ar trebui să vă uniţi şi să faceţi ceva pentru oameni, nu contează culoarea voastră politică!
– Lucrul acesta a funcţionat la Suceava. De ce nu merge şi la noi?
– Noi avem o invidie să acceptăm că unul a reuşit mai mult, că este mai capabil. Nu vedem peste lucrurile acestea. Noi nu vedem că am putea colabora cu vecinul care a făcut mai multe decât noi.
