Subcomisarul Ionuţ Apostol, de la Serviciul Rutier, susţine că în faţa numărului foarte mare de accidente grave trebuie acţiuni pe mai multe planuri.
Reporter: – Domnule Apostol, două accidente petrecute la Păltiniş şi Cătămărăşti Deal s-au transformat în tot atâtea tragedii. Care sunt cauzele acestui şir, parcă nesfârşit, de accidente?
Ionuţ Apostol: – Accidentul de la Păltiniş s-a produs pe fondul consumului de alcool, iar celălalt din cauza neatenţiei, dar impactul mediatic a fost cu atât mai mare cu cât cele două evenimente au avut loc la numai o zi distanţă. Dacă ar fi să aruncăm o privire pe statistică, vom vedea că nu este o explozie a numărului de accidente, însă ele se produc în anumite conjuncturi cu impact mediatic. Timp de aproape o lună nu am avut niciun accident soldat cu decesul unor persoane, iar acum, în numai două zile, au fost două astfel de evenimente.
– Dar care este situaţia din judeţ comparativ cu anii trecuţi?
– Raportându-ne la statistică, la 24 octombrie înregistram o scădere în ce priveşte accidentele grave. În acest an au avut loc 103 accidente, cu 18 mai puţine decât anul trecut, deci avem o scădere cu aproape 20%. La fel, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa este mai mic cu 1 faţă de anul trecut, când am înregistrat 19 victime. Şi numărul persoanelor rănite grav – 92 – este mai mic cu 26 faţă de cifra înregistrată în perioada similară a anului trecut. Vom vedea la sfârşitul anului. Dacă situaţia se menţine, va fi al doilea an consecutiv în care vom înregistra scăderi la toţi indicatorii accidentelor grave.
– A fost vorba şi de o „migrare” a accidentelor de pe drumurile naţionale în localităţi şi pe drumurile judeţene?
– Accidentul de la Păltiniş a avut loc în afara localităţii, iar cel din Cătămărăşti Deal a fost în interiorul localităţii. Nu cred că se poate vorbi de o aşa-zisă migrare, pentru că aceste evenimente rutiere nu se produc după un tipar. Plecând de la definiţie, accidentul este un eveniment imprevizibil şi este consecinţa mai multor factori. Cert este că ele vin pe fondul creşterii valorilor de trafic, numărul autovehiculelor din judeţ crescând semnificativ, în timp ce infrastructura a rămas cam aceeaşi.
– Dar se poate vorbi de „puncte negre” pe drumurile din judeţ?
– Nicidecum. În ultimii ani nu am mai avut accidente grave care să se producă într-un interval de timp relativ scurt pe acelaşi segment de drum. Însă, dacă ar fi să vorbim despre cauze care au contribuit la producerea accidentelor, acestea sunt uşor de intuit. În afara localităţii ar fi vorba de viteza neadaptată, pentru că mulţi şoferi au impresia că dacă drumul este liber pot merge cu o viteză mai mare, iar dacă se mai combină viteza cu lipsa de experienţă sau consumul de alcool, pericolul de producere a unui accident este destul de mare. În schimb, în localităţi este vorba de neacordarea de prioritate şi de traversările neregulamentare din partea pietonilor.
– În cazul accidentelor se analizează trei factori – om, drum şi maşină. Cum au evoluat aceştia în timp?
– Dacă ar fi să le cântărim pe toate, în cele mai multe situaţii factorul care a contat cel mai mult în producerea accidentelor a fost omul, pentru că în judeţ nu au fost accidente grave determinate de starea meteo, de situaţia drumurilor sau de starea maşinilor. Însă, deşi în judeţ mai există drumuri încă nereabilitate, administratorii respectivelor drumuri au avut grija să se „acopere”, montând indicatoare privind prezenţa denivelărilor sau pentru limitarea vitezei, acest lucru aruncând practic în sarcina conducătorului auto producerea accidentului. Cât priveşte starea tehnică a maşinilor, vreau să vă spun că am avut acţiuni în trafic cu cei de la Registrul Auto Român şi nu au mai fost depistate atât de multe autovehicule cu defecţiuni. Cred că toate schimbările survenite în acest plan au dus la eliminarea rablelor.
– Dar unde se greşeşte cel mai mult – neatenţia oamenilor, starea drumurilor, legislaţie prea blândă, lipsa de reacţie din partea autorităţilor în luarea unor măsuri adecvate?
– Analizând la rece, factorul om rămâne decisiv în producerea accidentelor rutiere. Iar asta nu o spun eu, ci se vede din simpla analiză a cauzelor care au dus la producerea evenimentelor rutiere. Vorbim aici de lipsa de educaţie a unora, de ignorarea normelor rutiere sau a indicatoarelor, ori de neatenţie. Practic, majoritatea accidentelor puteau fi evitate dacă participanţii la trafic ar fi respectat normele, ori dacă şoferii ar fi fost atenţi la drum.
– Şi în aceste condiţii, cum aţi caracteriza ce se întâmplă pe şoselele judeţului?
– Cred că este vorba în primul rând de o lipsă de educaţie. Din păcate, unii dintre semenii noştri nu înţeleg că gesturile lor au repercusiuni asupra celorlalţi participanţi la trafic, dovedind iresponsabilitate.
– Dar cine sau ce anume ridică cele mai mari probleme?
– Ce surprinde este că, anul acesta, din cele 103 accidente grave, în peste 20 dintre situaţii a fost vorba de biciclişti, pietoni sau căruţaşi sub influenţa alcoolului. În nouă cazuri a fost vorba de conducători auto, iar în opt cazuri, deci foarte apropiat, de biciclişti, după care vin pietonii şi căruţaşii. La biciclişti a fost vorba de autoaccidentare.
– Şi de unde acest val de şoferi beţi?
– Este un fenomen care s-a manifestat şi în trecut, însă, din păcate, în multe situaţii puterea exemplului nu a contat pentru că au existat şi cazuri în care unii conducători auto au fost surprinşi de două sau chiar de trei ori sub influenţa băuturilor alcoolice. În ultima perioadă, am început să aplicăm şi alte măsuri – şoferii băuţi care sunt implicaţi în accidente cu urmări deosebite au început să fie reţinuţi pentru 24 de ore.
– Dar care este cauza acestei ignoranţe faţă de lege?
– Aşa cum spuneam, factorul uman este imprevizibil. Nu putem pătrunde în psihologia oricărui om. Poate că el nu citeşte presa, poate nu îl interesează ce se întâmplă în jurul lui. De asta spuneam mai devreme de inconştienţa unora.
– Şi ce măsuri ar trebui să fie luate pentru a-i potoli pe cei care sfidează legea?
– Poate că unele pedepse ar trebui revizuite, iar în cazul unor abateri ar trebui prevăzute şi alte sancţiuni, folosind ca exemplu legislaţia din alte state. Dar aici ar trebui să intervină legiuitorul. La fiecare control efectuat în teritoriu Direcţia Poliţiei Rutiere ne întreabă şi de problemele cu care ne confruntăm, ori ei au o imagine de ansamblu asupra modificărilor care trebuie aduse în plan legislativ.
– Există vreun plan de acţiune la nivelul Serviciului Rutier pentru reducerea numărului de accidente?
– Garantat. Şi acţionăm pe mai multe planuri, începând cu educaţia rutieră şi continuând cu acţiuni preventive, cu acţiuni tematice, organizate la anumite intervale de timp, inclusiv discuţii cu autorităţile locale ori cu administratorii de drum. Fiecare accident este analizat în parte, iar în funcţie de anumite aspecte constatate în trafic acţionăm punctual.
– Credeţi că Poliţia Rutieră a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a stopa această avalanşă a accidentelor?
– Vreau să vă spun că avem o colaborare foarte bună cu unităţile şcolare pe tot ce înseamnă educaţie rutieră. Anul acesta am derulat sute de acţiuni în parteneriat cu şcolile, cu grădiniţele şi cu liceele. În plus, săptămânal există acţiuni pentru prevenirea accidentelor, dar şi pentru combaterea cauzelor generatoare de accidente şi reducerea victimizării. Inclusiv în cazul pietonilor surprinşi traversând neregulamentar, agentul constatator îi ţine o prelegere în timp ce-i întocmeşte procesul verbal, încercând să-i arate unde a greşit. Acum nu ştim câţi dintre cei sancţionaţi au şi conştientizat ce au făcut.
– Anul acesta, inclusiv în şedinţa ATOP au fost reproşuri că poliţiştii de la Rutieră ar sta la pândă. De ce apar aceste acuze?
– Aceste acuzaţii au existat şi în trecut, însă vreau să subliniez două lucruri pe care nu le ştiu oamenii – cele mai multe dintre sancţiunile aplicate de noi sunt ca urmare a constatărilor înregistrate în timpul patrulărilor, nu în timp ce autospecialele staţionează. În al doilea rând, este vorba de acele acţiuni punctuale pe care le derulăm pentru combaterea cauzelor generatoare de accidente. Dacă mai mulţi pietoni sunt loviţi de maşini în timp ce traversează strada, se acţionează punctual verificând modul de acordare a priorităţii. Nu este o pândă, ci se urmăreşte cum este respectată legea.
– Dar oamenii acuză că folosiţi şi maşini neinscripţionate…
– Este un aspect permis de lege. Dar vreau să întreb un alt lucru – de ce îi deranjează pe unii participanţi la trafic acest lucru, dacă ei respectă permanent normele rutiere ? Din păcate, unii s-au obişnuit să respecte legea doar în prezenţa poliţiei, ori nu cred că este un comportament tocmai corect.
– Care ar fi soluţiile pentru ca măsurile dispuse de Poliţia Rutieră să aibă totuşi efecte?
– Efectele se văd. Speranţa noastră stă în acţiunile de educaţie rutieră. Dovadă – numărul accidentelor în care au fost implicaţi copiii a scăzut semnificativ. Apoi, cred că ar fi nevoie de suport legislativ pentru că, de multe ori, aplicarea unei amenzi nu rezolvă lucrurile. Poate ar trebui ca agenţii rutieri să fie dotaţi şi cu acele camere video pentru că, ştiindu-se filmaţi, unii participanţi la trafic nu vor mai fi recalcitranţi şi vor înţelege că nu există nici o altă cale decât să respecte normele.
– Dacă nu vă atingeţi obiectivele, care vor fi urmările?
– Noi credem că măsurile dispuse de noi vor avea efect. Poate nu imediat, ci în timp, pentru că nu poţi modifica comportamentul oamenilor peste noapte. În schimb, şi oamenii vor trebui să devină mai responsabili.
