Ovidiu Aparaschivei, directorul asociaţiei care monitorizează proiectul judeţean al deşeurilor, spune că, pentru români, colectarea selectivă a deşeurilor nu este eficientă.
Reporter: – În această perioadă există multe discuţii de la intenţia Consiliului Judeţean de a majora tarifele la salubrizare.
Ovidiu Aparaschivei: – Se intenţionează majorarea tarifului transfer plus transport deşeuri menajere, aici vorbim de contravaloarea serviciului de preluare deşeuri de la cele patru staţii de transfer, Dorohoi, Ştefăneşti, Săveni şi Flămânzi şi transportul acestora la Stăuceni. Operatorul care colectează deşeurile le duce până la staţia de transfer, iar Daisil le ia de acolo şi le transportă la Stăuceni. Doar Urban Serv şi operatorul de la Flămânzi duc deşeurile direct la Stăuceni. Acest tarif va fi majorat de la 16,44 lei pe tonă la 51,8 lei pe tonă.
– E o majorare de 300%. Nu e mult?
– Au negociat reprezentanţii Diasil şi o comisie de la Direcţia de Servicii Publice din cadrul Consiliului Judeţean. Din păcate, noi nu am putut să ne spunem punctul de vedere, nu cunoaştem elementele care au dus la aceste creşteri. Dar, ce pot să vă spun, ca influenţă – cantităţile de deşeuri luate în calcul iniţial sunt mai mari decât cele colectate. Este o formulă de calcul, la numărător sunt cheltuielile şi la numitor este cantitatea de deşeuri, cu cât cantitatea este mai mică, cu atât creşte mai mult tariful.
– Cantităţile de deşeuri incluse în master plan nu bat cu cele colectate?
– Da. Datele respective au fost calculate după planul naţional de gestionare a deşeurilor, care a fost valabil până în 2014, unde se prevedea ca rată de generare în mediul urban 0,95 de kilograme de locuitor pe zi, iar în rural 0,4 kilograme pe zi. În realitate, acum avem şi 0,1 kilograme de locuitor pe zi în rural, iar în oraş 0,5-0,6 kilograme de locuitor pe zi. În noul plan de gestionare a deşeurilor, aprobat în 2016, aceste cantităţi au revenit la 0,66, respectiv 0,31 de kilograme de locuitor pe zi deşeu generat. Iniţial, s-a spus că la depozit vor ajunge 75.000 de tone de deşeuri pe an, însă cantitatea a fost de 50.000-55.000 de tone pe an. Asta este o influenţă în majorarea tarifelor. O altă influenţă este majorarea salariilor, combustibilului şi alte cheltuieli cu consumabilele. Poate la licitaţia organizată de CJ s-a venit cu preţuri sub cele reale, s-a sublicitat atunci.
– Se impune o majorare de 300%?
– Asta trebuie să discutaţi cu comisia care a negociat. Acum, având experienţa de operare la Stăuceni, Diasil vine cu cantităţi colectate în ultimii doi ani. Valorile din planul naţional se iau în calcul doar la licitaţii, ca să existe o bază de calcul, dar când se face tariful după un an se iau în calcul cantităţile de deşeuri preluate.
– Care tarif va mai fi majorat?
– Cel pentru administrare depozit. De la 35 de lei la 58 de lei pe tonă. Aici intră depozitarea efectivă. Din cei 58 de lei, 22 de lei reprezintă fondul de închidere. Diasil trebuie să-şi constituie un fond de care nu trebuie să se atingă. Spre exemplu, se vor depozita un milion de tone, înmulţit cu 22 de lei, atât trebuie să aibă în cont atunci când se va închide prima celulă. Practic, se doreşte modificarea tarifului pe transfer plus transport deşeuri menajere şi a celui pentru administrare depozit.
– Modificarea tarifelor va determina majorarea taxei de salubrizare plătită de botoşăneni?
– Când s-a făcut documentaţia pentru licitaţie şi când s-a aprobat contractul de finanţare, a fost aprobat şi un plan anual de creştere a tarifelor, plan care trebuie actualizat cu indicele de inflaţie anual. În 2019, taxa plătită de cetăţeni ar trebuie să fie 10 lei de persoană/lunar în mediul urban şi 3,2 lei în rural. Acum taxa este de 8,3 lei urban şi 2,4 lei rural, în localităţile incluse în master plan.
– Locuitorii municipiului Botoşani plătesc 13 lei de persoană/lunar…
– Practic, de la anul municipiul Botoşani ar trebui să se încadreze într-o taxă de 10 lei de persoană lunar. Asta în condiţiile în care operatorul face serviciul conform studiului de fezabilitate, respectiv colectează de la punct fix. Solicitarea este ca să se colecteze ca şi până acum, din poartă în poartă, în zona de case. În aceste condiţii, este posibil ca taxa să crească un pic, să fie de 11 lei, dar nu are voie să se ducă la 13 lei de persoană, cât este acum, sub nici o formă. Urban Serv trebuie să vină la noi, ca şi ceilalţi operatori, care deja au un an de când colectează deşeuri, şi să ne solicite aprobare de majorare de tarif. Pe aceleaşi considerente ca şi la depozitare. Dacă noi am aproba la colectare o creştere de 300%, vă daţi seama că se blochează totul. Noi trebuie să facem în aşa fel încât operatorii să se încadreze în planul anual de creştere a tarifelor.
– Pentru noua taxă este necesară o nouă hotărâre a Consiliului Municipal?
– Da. Adunarea Generală a Acţionarilor ADI Ecoproces va aproba actualizarea planului anual, după care vom solicita fiecărei unităţi administrativ teritoriale să aprobe taxele pe anul viitor. Tariful negociat cu operatorii trebuie aprobat de către fiecare UAT (n.r., unitate administrativ teritorială).
– Vă referiţi la tarifele pe care vrea să le majoreze Consiliul Judeţean?
– Nu, acestea vor fi aprobate numai de CJ. Este un contract direct între CJ şi Diasil. Dar şi aceste tarife sunt pe o anexă într-un acord financiar care trebuie avizat de fiecare consiliu local.
– În condiţiile în care deliberativul judeţean aprobă aceste majorări, fiecare primărie va trebui să accepte noile tarife de la Stăuceni, dar şi noile tarife negociate între operatori şi ADI Ecoproces, pe colectarea deşeurilor. Dacă vor exista consilii locale care nu vor accepta aceste tarife, ce se va întâmpla?
– Există riscul ca activitatea să se blocheze. E posibil ca deşeurile din acele comune să nu mai fie acceptate la depozitare, dar dacă vor fi multe consilii locale care nu vor aproba, este posibil să se blocheze activitatea de la depozit.
– Administratorul depozitului de la Stăuceni cere majorări, dar s-a achitat de partea lui de obligaţii contractuale?
– Din câte am înţeles, a făcut investiţii la instalaţia de levigat, însă aceasta nu funcţionează 100%. Staţia de sortare a deşeurilor reciclabile funcţionează în funcţie de cantitatea de deşeuri primite. Şi cantitatea este foarte mică. Staţia funcţionează cam la 4%. Cam 4% deşeuri reciclabile s-au colectat, ţinta fiind de 35%.
– Obligaţia colectării selective a deşeurilor le revine generatorilor de deşeuri?
– Obligaţia este a judeţului. Tot judeţul are această obligaţie, şi oamenii şi operatorii şi instituţiile, toţi.
– Ce cantitate de deşeuri reciclabile trebuie colectată şi cât a fost în realitate?
– În anul 2107 au fost depozitate la Stăuceni 55.000 de tone de deşeuri şi în jur de 1.600 de tone de deşeuri reciclabile. Ar fi trebuit să fie peste 12.000 de tone de deşeuri reciclabile. Şi la nivel naţional stăm foarte prost în privinţa colectării selective. Conştientizarea cetăţenilor în privinţa colectării selective ar trebui să se facă în paralel cu introducerea unor metode tehnice de presortare. Din deşeurile colectate în amestec să se poată face sortare. Nu se acceptă la nivel naţional măsura presortării, se pune foarte mult accent pe colectarea selectivă, dar rezultatele arată că nu este eficientă. Se spune că aşa sunt directivele europene şi noi nu ne abatem de la ele. În Italia sunt staţii de presortare. Am fost în Spania la un depozit şi ce am văzut, nu vă spun, la noi arată foarte bine. Au staţie de presortare, dar nu-s organizaţi. În schimb, pe străzi e curat şi la fiecare intersecţie sunt containere. În primul loc de parcare de pe stradă, sunt două-trei containere, la noi sunt ascunse şi toţi aruncă la întâmplare. Mai mult, se pun deşeuri menajere şi în coşurile stradale.
– Diasil trebuia să deschidă o staţie de presortare?
– Nu a avut această sarcină, asta mi-aş dori eu să se facă. În planul naţional de gestionare a deşeurilor sunt câteva investiţii prevăzute pentru Botoşani, în valoare de peste 20 de milioane de euro, o staţie de tratare mecano-biologică, o staţie de compostare, închiderea depozitelor de la Săveni şi Darabani, dar nu este prevăzută o presortare.
– De ce se plăteşte o taxă de dezvoltare de 74 de lei pe tonă?
– Pentru amortizarea mijloacelor fixe care s-au cumpărat, în valoare de 100 de milioane de lei. Containerele au o perioadă mai mică de amortizare de şapte-opt ani, platformele vreo 30 de ani, depozitul o perioadă de 30 de ani, maşinile zece ani şi trebuie să fie bani ca să se cumpere alte utilaje, ca acest sistem să fie funcţional şi peste 30 de ani. Deci grosul este reprezentat de amortizare. Aici mai intră trei milioane de lei pentru investiţii la celula doi şi costuri cu Unitatea de Monitorizare a Proiectului, cu monitorizarea depozitelor închise şi conştientizare. În cazul în care nu ne încadrăm cu tarifele, se va face o analiză şi se va scădea din taxa de dezvoltare, ca să nu afectăm taxa plătită de cetăţeni. Din acest motiv s-a spus că majorarea tarifelor nu-i va afecta pe cetăţeni. Se va micşora fondul de înlocuire, investiţii, dezvoltare, ca să nu fie afectaţi cetăţenii.
– Cam cât încasează lunar administratorul depozitului de la Stăuceni?
– Încasează în medie 160.000 de lei lunar.
– Şi are cheltuieli peste 160.000 de lei? La ultima şedinţă, reprezentantul Diasil a precizat că are 48 de salariaţi şi lucrează în pierdere.
– Un calcul simplu arată că numai cu salariile are o cheltuială de 120.000 de lei lunar.
– De unde primeşte Diasil bani?
– De la Consiliul Judeţean şi de la municipiile Botoşani şi Dorohoi, care sunt în afara master planului. De la celelalte localităţi primeşte bani de la CJ, iar CJ-ul de la primării. Noi, la ADI Ecoproces, facem un raport la final de lună, în funcţie de cantităţile colectate. Avem de la operatori date de încărcare, descărcare, le analizăm, le verificăm dacă sunt confirmate de primării şi le comunicăm cât au de plată la CJ pentru depozitare şi pentru fondul de investiţi şi dezvoltare, pe de altă parte. Noi confirmăm cantităţile de deşeuri.
– În concluzie, majorarea tarifelor pe salubrizare pregătită de Consiliul Judeţean nu ar trebuie să îi afecteze pe cetăţeni…
– Da, aşa e. Având în vedere ce s-a întâmplat la CJ, noi, la ADI Ecoproces, vrem transparenţă totală pe analiza tarifelor. Am cerut de la fiecare primărie reprezentant şi în general primarul este reprezentantul care vine la comisia de evaluare şi vrem să fie totul deschis. Ce este fundamentat şi ce nu este fundamentat şi să tragem o concluzie, dacă se poate merge mai departe, bine, dacă nu, tot bine. Se poate organiza o altă licitaţie pe partea de colectare.
