Estonia a lansat, vineri, patrule maritime pentru a-şi proteja conexiunea electrică cu Finlanda, la două zile după ce cablul EstLink 2 care leagă cele două ţări a fost rupt, probabil de un petrolier care venea dintr-un port rusesc, a anunţat ministrul estonian al Apărării, citat de Digi24.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Interconectorul EstLink 2 dintre Finlanda şi Estonia a fost întrerupt miercuri, iar suspiciunile au vizat un petrolier, Eagle S, circulând sub pavilionul Insulelor Cook şi suspectat că face parte dintr-o „flotă-fantomă” a Rusiei, potrivit poliţiei finlandeze. Ambarcaţiunea a fost imediat reţinută şi escortată de o navă de patrulare finlandeză în largul Porkkala, la aproximativ 30 km de Helsinki, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Am decis să trimitem marina noastră la Estlink 1 (un alt cablu sub Marea Baltică – n.r.) pentru a apăra şi securiza legătura noastră energetică cu Finlanda“, a scris ministrul Hanno Pevkur pe reţeaua de socializare X.
„Desigur, ancheta trebuie să stabilească toate detaliile daunelor aduse cablului Estlink 2 şi cablurilor de comunicaţii, dar sarcina noastră este să trimitem imediat un mesaj clar că suntem gata să apărăm legăturile dintre Estonia şi Finlanda, chiar şi cu mijloace militare”, a precizat Pevkur într-o declaraţie publicată pe site-ul ministerului său.
„NATO este solidară cu aliații și condamnă orice atac asupra infrastructurii esențiale”
Pevkur a spus că este în contact cu Finlanda şi cu comandantul forţelor europene ale NATO, din care ambele ţări fac parte. Ministrul a evocat articolul 4 al NATO, spunând însă că s-ar putea să nu se ajungă până acolo dacă țările aliate sau comandamentul forțelor din Europa vor răspunde la apelurile de asistență în protejarea infrastructurii maritime critice.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a vorbit cu premierul Estoniei și cu președintele Finlandei despre posibila sabotare a cablurilor submarine.
„NATO își va spori prezența militară în Marea Baltică”, a spus Rutte pe rețeaua X. „NATO este solidară cu aliații și condamnă orice atac asupra infrastructurii esențiale”, a adăugat el, citat de HotNews.
Articolul 4 al Tratatului NATO prevede că țările membre „se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre ele este amenințată.” Acesta vine înainte de prevederea esențială din Articolul 5, potrivit căreia un atac asupra unei țări membre este un atac împotriva tuturor.
Tensiunile au crescut în zona Mării Baltice de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. O serie de explozii subacvatice au avariat conductele Nord Stream care transportau gaz rusesc către Europa în septembrie 2022, dar cauza exploziilor nu a fost încă stabilită. O conductă submarină de gaze dintre Finlanda și Estonia a fost închisă după ce ancora unui cargobot chinezesc a avariat-o în octombrie 2023.