Scorul la limită la referendumul pentru aderarea la UE este o lovitură pentru tabăra pro-europeană a președintei Maia Sandu și un imbold pentru Kremlin. În plus, toți cei trei candidați plasați sub Sandu în primul tur al prezidențialelor sunt pro Rusia și cumulează aproape 50%, față de cei 40+% ai lui Sandu, ceea ce indică un tur secund extrem de dificil pentru actuala președintă.
Luni dimineaţă, la 9.30, votul pro-UE a ajuns a 50,08%. Sunt 732.967 voturi în favoarea schimbării Constituției. 730.682 de moldoveni au votat împotriva modificării legii supreme. Numărătoarea a ajuns la 98,42%.
Important de menţionat în acest context este faptul că aproximativ un milion din cei 2,5 milione de cetăţeni ai Republicii Moldova au paşaport românesc.
Confuzie în tabăra proeuropeană
Potrivit HotNews, pe măsură ce rezultatele la alegerile prezidențiale și la referendumul pentru aderarea la UE din Republica Moldova au început să apară duminică seară, tabăra pro-europeană a avut un moment de confuzie, consemnat și de marile agenții de presă. De altfel, BBC titra încă de seară că cifrele intermediare prezintă o înfrângere a taberei DA a referendumului.
La prezidențiale, Maia Sandu a câștigat primul tur al alegerilor, dar pentru guvernul de la Chișinău problema majoră a venit de la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aici, cifrele preliminare au arătat clar că majoritatea celor care locuiesc în Republica Moldova au votat NU.
Aproape nimeni nu se așteptase la acest lucru, oficiali și analiști spunând că majoritatea moldovenilor sunt pro-UE și că marea miză este prezența necesară pentru validarea referendumului. Prezența s-a îndeplinit, însă votul a generat un suspans absolut și o noapte agonizantă.
La sediul PAS, gruparea pro-europeană a președintei Maia Sandu, corespondenta televiziunii Jurnal.md a observat că membrii de partid au primit rezultatele „puțin șocați”.
Reuters a subliniat de asemenea că rezultatele se pot schimba, dar că cifrele reprezintă „aproape sigur un șoc pentru echipa lui Sandu”. Și tot despre un șoc al rezultatelor a vorbit și publicația europeană Politico.
În orele dimineții de luni, votul diasporei a echilibrat scorul, dar nu a schimbat situația pe fond: rezultatul a arătat o țară divizată și nu a oferit o victorie pentru tabăra proeuropeană.
În plus, a oferit un semnal despre cât de complicat va fi turul al doilea al prezidențialelor. Și scrutinul parlamentar de anul viitor.
Un imbold pentru Rusia și forțele anti-europene
Într-un interviu acordat HotNews înainte de alegeri, fostul ministru de externe de la Chișinău Nicu Popescu se arătase optimist că votul DA va fi cel majoritar. Întrebat care va fi totuși efectul unui scenariu negativ, el a avertizat că acesta ar fi un semnal important.
„Dar, evident, este un semnal negativ în exterior, slăbește poziționarea Republicii Moldova în raport cu partenerii, plus, evident, oferă un soclu și un anumit elan potențial fortificat pentru forțele anti-europene din Moldova”, a spus el.
Despre imboldul oferit Moscovei și forțelor pro-europene a vorbit și Vladimir Socor, un analist moldovean de la Jamestown Foundation, imediat după aflarea primelor rezultate.
„Dacă rezultatul e negativ, atunci asta va încuraja forțele pro-ruse să se mobilizeze la maxim pentru turul al doilea al prezidențialelor. Și mă tem că dacă se va întâmpla acest lucru, turul al doilea ar putea fi compromis, fapt care ar putea fi catastrofal”, a declarat Socor la Jurnal.md.
Observatorii au avertizat că scorul nu poate oferi o legitimitate taberei proeuropene. Portavocile Moscovei din Republica Moldova au evocat de altfel imediat acest lucru, spunând că doar diaspora ar putea să o salveze pe Sandu de rușine.
Urmează doi pași importanți
Ce urmează? Turul doi al prezidențialelor se anunță strâns, cu un posibil avantaj pentru candidatul care o urmează pe Sandu, Alexandr Stoianoglo.
Și asta pentru că Sandu are în jur de 40%, Stoianoglu are 28% și e urmat de doi politicieni ferm pro-ruși, Renato Usatîi (13%) și Irina Vlah, din Găgăuzia (6%), ai căror votanți nu au nicio afiliere cu ideile Maiei Sandu.
Sondajele arătau prezența Maiei Sandu în turul doi, însă aceste previziuni nu mai sunt așa de sigure acum.
Apoi, un nou mare examen va fi dat anul viitor, la alegerile parlamentare.
Analistul Valeriu Pașa a subliniat pentru Reuters că în 2025, partidul lui Maia Sandu se va confrunta cu o luptă grea pentru a-și păstra majoritatea în parlament. „Sunt aproape sigur că actualul partid de guvernământ nu poate obține o nouă majoritate, deoarece are un rating negativ destul de substanțial”, a declarat Pașa.
Iar în tot acest timp, Rusia va continua asaltul. Două analize, publicate zilele trecute de Institutul pentru Studiul Războiului și de revista Foreign Affairs, au subliniat că strategia Moscovei pentru influențarea și destabilizarea Republicii Moldova este una care se derulează pe termen lung, dincolo de alegeri.
Maia Sandu acuză „o fraudă fără precedent”
Este neclar cât de important a fost rolul jucat de Rusia în campanie, dar eforturile Kremlinului par să fi fost mari.
Înainte de vot, autoritățile și presa au semnalat numeroase tentative de cumpărare a voturilor sau de influențare a procesului de votare, acuzațiile fiind îndreptate spre Kremlin și spre omul de afaceri Ilan Șor, considerat a fi un om apropiat de Moscova.
„Este un efort calculat, pe scară largă, menit să destabilizeze viitorul nostru și să deraieze parcursul Moldovei spre UE”, a declarat pentru Reuters consilierul pentru politică externă al lui Sandu, Olga Roșca, citând estimări potrivit cărora peste 100 de milioane de euro au fost trimise pentru a manipula voturile.
Poliția a spus că o rețea gestionată de Rusia a mituit 130.000 de alegători să voteze „Nu” și să susțină candidații pe care Kremlinul îi preferă – ceea ce, potrivit analistului politic din Chișinău Valeriu Pașa, reprezintă aproape 10% din prezența normală la vot.
Într-o intervenție noaptea târziu, după alegeri, președinta Maia Sandu a făcut direct referire la aceste chestiuni.
„Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică și panică în societate. Nu vom renunța să apărăm libertatea și democrația. Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a spus Sandu.
Nu se știe ce decizie va fi luată. Pe rețelele sociale și la televiziuni, analiștii moldoveni au sugerat însă că autoritățile nu și-au făcut suficient treaba pentru a împiedica o astfel de fraudă.
Optimism și realitate
Reacțiile de după rezultate ale taberei pro-europene au contrastat cu cele din campanie. O reprezentantă a organizației civice „Cetățeni pentru Europa”, care a militat pentru aderarea la UE, a admis la Jurnal.md că este posibil ca tabăra pro-europeană să nu fi explicat destul de bine miza votului.
Asta în condițiile în care atacurile și dezinformările la adresa perspectivei europene a țării au circulat intens pe rețelele sociale.
În reportajele din Republica Moldova, corespondenta HotNews Oxana Bodnar a intervievat un număr de oameni care s-au pronunțat împotriva aderării.
În Găgăuzia oamenii care votau într-un liceu reabilitat cu bani europeni au spus, în limba rusă, că „în UE e prea mult LGBT” – o temă de atac a Moscovei în timpul acestei campanii.
În zona din Chișinău, Botanica, cu cei mai mulți votanți, referendumul a pierdut
Nu a fost doar asta. Pe străzile Chișinăului, discuțiile despre integrarea europeană și viitorul președinte au ajuns repetat la sărăcie și prețurile mari.
De altfel, nici în Chișinău, victoria taberei DA, conform datelor CEC, nu a fost grandioasă: 56% la 44%, sub așteptări. Iar în cea mai mare dintre zonele capitalei Moldovei, în Botanica, unde s-au exprimat 70.000 de votanți cei mai mulți, referendumul a pierdut, potrivit datelor CEC, cu 48,6 – 51,4%!
În interviul preelectoral, fostul ministru de Externe, fost vicepremier la Chișinău, Nicu Popescu, a subliniat că foarte important este ca Moldova se grăbească reforma justiției și să reintre pe o traiectorie de creștere economică, pentru că economia este foarte afectată de război – inflație, incertitudini pentru investitori.
El a admis că lucrurile s-au mișcat mai greu decât ar fi sperat lumea. „Și echipa de la guvernare și societatea noastră speram că multe lucruri vor putea fi făcute mai rapid”, a spus el.
