Pe măsură ce războiul din Ucraina se intensifică, iar rușii avansează, vocile oficialilor occidentali care susțin că Putin nu se va opri în Ucraina sunt tot mai numeroase.
Aliații NATO, în special țările din flancul estic se tem de faptul că Rusia va „testa” Articolul 5 al Alianței în următorii ani.
Flancul estic al NATO este în prima linie în eventualitatea unui război al Rusiei cu Europa.
Un scenariu de coșmar publicat de „Il Messaggero” indică faptul că România ar putea fi înfrântă în sub 24 de ore de Rusia în cazul unui atac direct. Dificultățile de deplasare a trupelor NATO și a munițiilor, influențele rusești în țările vecine și un punct slab în teritoriu ar face posibilă obținerea victoriei într-un timp scurt.
Punctele critice pe unde ar putea intra rușii
La acest moment, trupele Moscovei se află la mai puțin de 500 km de București, însă în cazul în care Ucraina va pierde războiul, Odesa va deveni oraș rusesc, ceea ce va face ca Rusia să aibă graniță cu România și de aici ar putea începe tensiunile româno-ruse în bazinul Mării Negre și în zona Dunării unde se află porturile Izmail și Reni, intens bombardate de ruși în ultimele luni.
Potrivit experților militari, Poarta Focșani este considerată cel mai critic punct de pe frontiera României și ar putea fi o cale de atac principală pentru Rusia. Aceasta este cuprinsă între fluviile Dunărea și Siret.
Potrivit experților militari, armata rusă, poziționată pe coasta de nord-vest a Mării Negre, ar ajunge în capitală în puțin mai mult de 24 de ore.
De asemenea, orașele Tulcea și Galați și Brăila se află în prima linie în cazul unei debarcări pe Dunăre a rușilor.
Analiza CEPA din 2021 subliniază faptul că o astfel de invazie ar paraliza Europa, iar NATO ar întâmpina dificultăți în furnizarea unui răspuns rapid, având în vedere infrastructura precară din regiune.
Cât trebuie să rezistăm până la intervenția aliaţilor
Chiar dacă o intervenție NATO ar fi decisă, ar dura 48 până la 72 de ore pentru ca forțele să ajungă în România.
În caz de atac, strategia de apărare ar necesita mobilizarea între 60.000 și 100.000 de soldați, precum și resurse considerabile de echipamente și muniție. Cu toate acestea, infrastructura de transport deficitară, lăsată de izbeliște în ultimii 34 de ani de toate Guvernele României după zeci și zeci de promisiuni mincinoase ar complica deplasarea acestor forțe, cu posibile puncte de blocaj în România și în țările vecine.
De ani de zile românii, reclamă această problemă, care a fost ignorată de toți politicienii vremelnici, iar acum acest lucru s-ar putea întoarce foarte puternic împotriva României.
Planuri urgente pentru cea mai mare bază militară din Europa
Baza militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța va fi extinsă și modernizată, urmând să devină cea mai mare bază militară NATO din Europa. Proiectul este estimat la 2,7 miliarde de dolari. Au început deja lucrările la drumurile de acces şi o reţea electrică de mare capacitate, arată un reportaj Digi24. Noua bază militară se va întinde pe o suprafaţă de aproape 3.000 de hectare şi va fi cea mai mare din Europa, mai mare decât baza aeriană Ramstein din Germania, care are o suprafață de circa 2.000 de hectare. Pe lângă infrastructura militară, baza de la Kogălniceanu va cuprind şcoli, grădinţe, magazine și chiar un spital, putând să găzduiască 10.000 de militari și familiile lor.
Pentru construirea bazei militare au fost expropriate 2.400 de hectare de teren din Mihail Kogălniceanu și Lumina. Pentru fiecare hectar s-au plătit 5.500 de euro. NATO a început să construiască o reţea de patru grupuri tactice de luptă multinaţionale ale Prezenţei Avansate Consolidate (EFP) în regiunea Mării Baltice, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. După invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022, Alianţa şi-a consolidat aceste misiuni şi a înfiinţat alte patru grupuri tactice în Bulgaria, Ungaria, România şi Slovacia, scrie News.ro. Franţa este ţara-cadru a grupurilor din România, iar Belgia, Luxemburgul, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia şi Statele Unite contribuie cu forţe.
