Parlamentul European a aprobat marţi, 27 februarie, o lege de refacere a naturii în Europa, salvând măcar o parte din „legislația verde” demonizată de fermierii protestatari.
Legea a fost adoptată în contextul în care în ultima perioadă a avut loc un val uriaş de proteste organizate de fermieri din mai multe ţări UE, printre care şi România. Manifestările au culminat luni, cu o demonstraţie violentă ce a avut loc la Bruxelles, la sediul instituțiilor UE. Printre țintele protestelor fermierilor se numără și efortul de salvare a naturii Europei, care le-ar impune prea multă birocrație.
Acordul convenit cu țările membre a fost adoptat cu 329 voturi pentru, 275 împotrivă și 24 abțineri. El trebuie să fie adoptat acum și de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și de a intra în vigoare după alte 20 de zile.
Ce stabileşte noua lege
Noua lege stabilește pentru UE obiectivul de a-și reface cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050. Legea privind refacerea naturii, convenită cu țările membre, va reface ecosistemele degradate din UE, va contribui la atingerea obiectivelor în materie de climă și biodiversitate și va consolida securitatea alimentară.
Pentru a atinge obiectivele globale ale UE, țările membre trebuie să refacă cel puțin 30% din habitatele reglementate de noua lege (de la păduri, pajiști și zone umede la râuri, lacuri și bancuri de corali) de la o stare precară la o stare bună până în 2030, apoi 60% până în 2040 și 90% până în 2050. În conformitate cu poziția Parlamentului, țările Uniunii ar trebui să acorde prioritate zonelor Natura 2000 până în 2030.
Fluturii de câmp, în atenţia UE
De asemenea, ţările UE vor trebui să se asigure că o zonă nu se deteriorează în mod semnificativ după ce au restabilit-o într-o stare bună. Totodată, țările membre vor trebui să adopte planuri naționale pentru refacerea zonelor, în care să detalieze cum intenționează să atingă aceste obiective.
Pentru a îmbunătăți biodiversitatea în ecosistemele agricole, țările Uniunii vor trebui să facă progrese legate de doi dintre următorii trei indicatori: indicele fluturilor de câmp; ponderea terenurilor agricole cu elemente de peisaj de mare diversitate; stocul de carbon organic din solurile minerale cultivate.
Trebuie luate și măsuri pentru a crește indicele păsărilor comune specifice terenurilor agricole, deoarece păsările sunt buni indicatori ai stării generale a biodiversității.
Întrucât refacerea turbăriilor drenate este una dintre cele mai economice modalități de reducere a emisiilor în sectorul agricol, țările Uniunii trebuie să refacă cel puțin 30% din turbăriile drenate până în 2030 (cel puțin un sfert trebuie să fie reumidificate), 40% până în 2040 și 50% până în 2050 (când cel puțin o treime trebuie reumidificate). Reumidificarea va rămâne opțională pentru fermieri și proprietarii de terenuri private.
Legea include și o „frână de urgență”, solicitată de Parlament. Astfel, obiectivele pentru ecosistemele agricole pot fi suspendate în circumstanțe excepționale dacă reduc drastic suprafața necesară pentru a produce suficiente alimente pentru consumul din Uniune.
Legea impune și progrese în ceea ce privește mai mulți indicatori pentru ecosistemele forestiere și cere să fie plantați încă trei miliarde de copaci. Statele membre vor trebui, de asemenea, să transforme cel puțin 25 000 km de râuri în râuri cu curgere liberă și să se asigure că nu se înregistrează pierderi nete din suprafața națională totală de spațiu verde urban și de acoperire a coronamentului în zona urbană.
„Sunt niște chestiuni care se bat cap în cap”
În cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români ce a avut loc la Strasbourg înainte de vor, eurodeputatul român Daniel Buda a spus că prin această lege se pune o presiune incomensurabilă pe ceea ce înseamnă sectorul agricol la nivelul Uniunii Europene şi, evident, şi la nivel naţional.
„Articolul 9 din legea „refacerii naturii” se referă la impactul asupra naturii și la ceea ce trebuie să facă fermierii în acest context. Se vorbește de niște indicatori în ceea ce privește prezența fluturilor în peisajul agricol pe de o parte și de asemenea păsările trebuie să fie urmărite și de asemenea creșterea numărului de păsări în peisajul agricol. Sunt niște elemente pe care noi nu le putem accepta pentru că nu sunt cuantificate de către statele membre de maniera în care să lași sau să creezi anumite spații în sectorul agricol în care să crească numărul de fluturi sau numărul de păsări. Ar trebui să lăsăm terenurile agricole de maniera în care ele să poată mai departe să fie utilizate pentru producerea de hrană”, a spus Daniel Buda.
Acesta adaugă că se vorbește de posibilitatea statelor membre de a nu avea atât de intense măsurile dacă ar fi afectată siguranţa alimentară. „Nu ai un element de cuantificare, te raportezi la ce atunci când vorbești de siguranța alimentară? La nivel local, regional, național, european sau mondial? Îți face legea inaplicabilă fiindcă nu ai elementul fix la care să te raportezi. De asemenea, există o prevedere gravă în ceea ce privește modificarea barierelor folosite de om pe cel puțin 25.000 km de râuri. Ori sunt niște chestiuni care se bat cap în cap cu politica UE în sensul de a utiliza apa pentru irigare. Ori pentru a utiliza apa pentru irigații trebuie niște bariere pe râuri. Nu cred că trebuie să-i spun unui primar cât spațiu verde ar trebui să aibă, fiecare oraș are particularitatea sa. Fiecare primar și cum trebuie sa-și crească spațiile în zonele urbane”, a spus eurodeputatul.
Acesta anunţase că PPE va vota împotriva textului regulamentului UE privind refacerea naturii care se referă la impactul asupra agriculturii, existând unele elemente care nu pot fi acceptate întrucât nu sunt uşor de cuantificat de către statele membre.
Context
Peste 80% dintre habitatele europene sunt într-o stare precară. La 22 iunie 2022, Comisia a propus o lege privind refacerea naturii pentru a contribui la redresarea pe termen lung a naturii deteriorate în toate zonele terestre și maritime ale UE, pentru a atinge obiectivele UE în materie de climă și biodiversitate și pentru a îndeplini angajamentele internaționale ale UE, în special Cadrul mondial al ONU pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Potrivit Comisiei, noua lege ar aduce beneficii economice semnificative, deoarece fiecare euro investit ar genera beneficii de cel puțin 8 EUR.
