Perspectiva revenirii lui Trump la putere în SUA face ca statele UE să se gândească şi la măsuri proprii pentru a-şi asigura securitatea.
Premierul polonez Donald Tusk a fost ieri în Franța și Germania, în contextul în care Varșovia, Parisul și Berlinul încearcă să stabilească legături mai strânse în fața unor riscuri de securitate tot mai mari, transmite agenția Reuters.
Pentru cei trei membri ai Uniunii Europene (UE), unitatea în materie de apărare este esențială, în condițiile în care războiul din Ucraina intră în curând în al treilea an, iar o potențială președinție a lui Donald Trump amenință angajamentul SUA față de alianța militară transatlantică NATO.
„Europa trebuie să se adune, trebuie să răspundem la întrebarea ce se va întâmpla dacă va câștiga (Donald) Trump. Nu avem timp, trebuie să consolidăm capacitatea industriei noastre de apărare”, a declarat o sursă guvernamentală poloneză.
Europa are nevoie urgentă de o producție comună de muniții, a declarat sursa, adăugând că Polonia nu mai blochează „autonomia strategică” care ar trebui să facă Europa mai puțin dependentă de alții.
Această schimbare de optică a fost observată și în alte părți ale Europei. „Pentru prima dată, un guvern polonez spune că întărirea zonei europene de securitate și apărare nu este în contradicție cu un NATO puternic”, a declarat Dietmar Nietan, un oficial german responsabil cu cooperarea cu Polonia.
Relațiile dintre Polonia și Germania au fost tensionate de opt ani de guvernare naționalistă la Varșovia. În timpul campaniei pentru alegerile din octombrie, partidul Lege și Justiție (PiS), aflat la putere din 2015 până în 2023, a denigrat Berlinul în toate domeniile, de la imigrație la energie.
Cu toate acestea, analiștii consideră că revenirea fostului președinte al Consiliului European, Donald Tusk, în funcția de prim-ministru contribuie la revitalizarea platformei „Triunghiul de la Weimar” pentru cooperare politică între Germania, Franța și Polonia, creată în 1991.
„Trump nu înţelege cum funcţionează NATO”
Generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA din Europa, a reacționat dur la declarația lui Donald Trump, care a spus într-un miting electoral că „ar încuraja” Rusia să facă „ce dracului vrea” oricărei țări NATO care nu-și atinge ținta de cheltuieli bugetare alocate apărării. Ben Hodges afirmă că Donald Trump nu înțelege cum funcționează NATO și că care îl aplaudă sunt la fel de periculoși ca el. „Greu de imaginat o declarație mai analfabetă din punct de vedere strategic. Nu înțelege (sau nu îi pasă) cum funcționează de fapt NATO sau de ce este atât de important pentru interesele americane. Ceea ce este mai îngrijorător este numărul de oameni care îl aclamă/susțin. Cei care îl favorizează sunt la fel de periculoși ca și el”, a scris generalul Ben Hodges într-un mesaj pe platforma X.
Fostul președinte american Donald Trump, aflat în prezent în cursa electorală pentru un nou mandat la Casa Albă, a declarat sâmbătă că „ar încuraja” Rusia să facă „ce dracului vrea” inclusiv oricărei țări NATO care nu-și atinge ținta de cheltuieli bugetare alocate apărării. „Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: «Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?»”, a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: „Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă dracului ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile”, a spus Donald Trump la un miting electoral. Declarația sa a atras critici aspre din partea multor lideri mondiali, pornind de la președintele Joe Biden, până la șeful NATO, Jens Stoltenberg, care a spus că astfel de afirmații „subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni unui risc sporit”.
Tot mai multe ţări investesc masiv pentru apărare
În acest moment, 11 dintre cele 30 de state membre ale NATO depășesc pragul de 2% din PIB pentru apărare, potrivit datelor publicate de „Statista”. Fostul președinte american Donald Trump a declarat că Rusia poate „să facă orice vrea” oricăreia dintre țările membre care nu ating obiectivul.
Printre cele 11 țări care au depășit pragul se numără și România, cu 2,44%, potrivit datelor valabile pentru anul 2023. Pe lângă țara noastră, au alocat mai mult de 2% statele: SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Ungaria, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și noua venită Finlanda.
Ținta de 2% din PIB a fost stabilită în 2014 la un summit organizat în Wales.
România și Ungaria au făcut progrese majore în 2023, când au alocat un buget semnificativ mai mare apărării comparativ cu 2022, în contextul războiului de la granițele lor. State bogate din Alianță, precum Germania, Canada, Italia și Spania, sunt încă departe de atingerea obiectivului. Germania, cea mai mare economie din Europa, a alocat 1,57% în bugetul stabilit în 2023.
Franța (1,90%) a îndeplinit obiectivul în trecut, dar în 2023 a redus cheltuielile militare.
NATO a fost principalul susținător al Ucrainei în războiul pe care statul îl duce cu Federația Rusă. Acest conflict a determinat state care au fost reticente la ideea de a-și mări contribuția la alianță, precum Italia sau Germania, să anunțe noi achiziții de armament.
Olanda, care a alocat 1,70% din PIB, dorește să își întărească forțele armate cu un batalion de tancuri, dar nu are fondurile necesare prevăzute în bugetul actual.
Italia a anunțat, de asemenea, că va cumpăra 133 de tancuri Leopard 2 și că va moderniza 125 de tancuri Ariete, aflate în serviciu activ.
