Lideri extremişti de la AUR și Mișcarea Patria Noastră din Ungaria invocă anexarea unor teritorii din Ucraina, ceea ce a provocat reacţia Kievului.
Două partide de extrema dreaptă din NATO au revendicat porțiuni de teritoriu ucrainean, exprimându-și dorința de a le anexa și, poate, de a exploata o victorie ipotetică a președintelui rus Vladimir Putin asupra Ucrainei, potrivit Rador Radio România.
În cursul săptămânii trecute, lideri ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Mișcării Patria Noastră din Ungaria au invocat deopotrivă posibilitatea anexării unor părți din vestul Ucrainei, justificată prin revendicări teritoriale vechi de secole. Revendicările au fost formulate în ajunul împlinirii a doi ani de război ruso-ucrainean.
Newsweek a contactat ministerul ucrainean de externe prin email pentru a comenta revendicările celor două partide.
Claudiu Târziu, unul dintre liderii AUR, a declarat într-un discurs: „Nu vom fi cu adevărat suverani până când nu vom reintegra statul român în frontierele lui naturale”. El a afirmat că acestea includ Basarabia, Bucovina de Nord și Transcarpatia – regiuni din vestul Ucrainei. Regiunile ungare (ucrainene – n.r.) adăpostesc minorități române și maghiare considerabile.
„Basarabia trebuie să vină acasă”, a declarat Târziu. „Bucovina de Nord nu poate fi uitată, Basarabia de Sud, Ținutul Herța, Transcarpatia [sic!], tot ce a fost și este țara română trebuie să revină între frontierele unui singur stat.” El a adăugat: „Scopul nostru e ca România să fie una dintre primele țări din lume.”
László Toroczkai, liderul Mișcării Patria Noastră, a pus și el ochii pe Transcarpatia, care reprezintă cea mai vestică oblastie a Ucrainei, Zakarpattia.
„Dacă războiul se va încheia cu Ucraina pierzându-și statalitatea, fiindcă e și aceasta o variantă, atunci – singurul partid ungar care adoptă această poziție – permiteți-mi să anunț că revendicăm Transcarpatia”, spune Toroczkai.
Astfel de revendicări nu sunt ceva nou, mai ales în zona naționalistă de extrema dreaptă din cele două țări. Totuși, astfel de idei se extind și până în zona de centru. Premierul ungar Viktor Orbán, de exemplu, a înfuriat în noiembrie 2022 deopotrivă România și Ungaria purtând un fular de fotbal cu o hartă extinsă a Ungariei.
Îngrijorări în Ucraina
Oleksandr Merezhko, președintele comisiei de externe a parlamentului ucrainean, a declarat pentru Newsweek că aceste revendicări teritoriale simultane îngrijorează Ucraina din cauza momentului în care au survenit.
„Rusia încearcă să pornească o ofensivă”, a declarat Merezhko. „E exact ce-și dorește Putin. Nu exclud ca aceste declarații să fie cumva coordonate. Concomitent, eu unul nu am văzut -deocamdată – reacții ferme din partea autorităților Ungariei și României la aceste declarații inacceptabile. Astfel de declarații sunt periculoase mai ales acum. Ele subminează încrederea”, a declarat Merezhko.
Kremlinul încearcă frecvent să se folosească de partidele de extrema dreaptă și stângă din Europa pentru a destabiliza capitale occidentale. George Simion, co-lider al AUR, a fost acuzat de serviciile secrete ucrainene de legături mai vechi cu serviciile similare din Rusia.
Și AUR și Mișcarea Patria Noastră au în mod obișnuit vederi rusofile. Ultima califică Ucraina drept țară neprietenă și a îndemnat Kievul să cedeze în schimbul păcii teritoriile ocupate de Moscova. AUR s-a opus sprijinului militar românesc pentru Ucraina, susținând că războiul „nu e al nostru”.
Relațiile tensionate ale Ucrainei cu Ungaria persistă de dinaintea invaziei, fiind subminate de o dispută veche privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei.
Tensiunile s-au agravat după invazia rusă, dat fiind rolul de „sabotor” al lui Orbán în interiorul UE și NATO. Populistul de dreapta a tot încercat să blocheze ori dilueze sancțiunile UE și încă mai blochează și acum aderarea Suediei la NATO.
Bucureștii sunt un partener crucial al Kievului după invazie, aprovizionându-l cu o gamă variată de armament și alte bunuri și servind drept intermediar vital pentru ajutoarele vestice și exporturile ucrainene.