UE a ajuns la un acord privind reforma legislației migrației în blocul comunitar, după ani de negocieri.
După ani de discuții și o noapte întreagă de negocieri finale, eurodeputații și reprezentanții statelor membre au ajuns ieri dimineață la un acord, denunțat de militanții pentru drepturile omului, privind spinoasa reformă a sistemului european de migrație.
„S-a ajuns la un acord politic asupra celor cinci dosare ale noului Pact privind migrația și azilul”, a scris președinția spaniolă a Consiliului UE pe X (fostul Twitter). Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat acest lucru ca fiind un „moment istoric”, potrivit agenției AFP.
Întâmplarea face ca acest avans să apară la scurt timp după adoptarea unei legi controversate privind imigrația în Franța, care a provocat o criză în tabăra președintelui Emmanuel Macron din cauza susținerii din partea extremei drepte.
Pactul privind azilul și migrația, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, reprezintă o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eșecul unei propuneri anterioare, în 2016, în urma crizei refugiaților.
Controale mai stricte
Acesta prevede în special controale mai stricte la sosirea migranților în UE, centre închise în apropierea frontierelor pentru a-i trimite mai repede înapoi pe cei care nu au dreptul la azil și un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre în beneficiul statelor aflate sub presiune migratorie. Acordul politic trebuie însă să fie aprobat în mod oficial de Consiliu (statele membre) și de Parlamentul European.
Obiectivul este ca toate textele să fie adoptate definitiv înainte de alegerile europene din iunie 2024, într-un moment în care chestiunea imigrației domină dezbaterea politică în multe țări europene, pe fondul ascensiunii partidelor de extremă dreapta și populiste.
Cu toate acestea, reforma a atras critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Save the Children, au transmis luni o scrisoare deschisă negociatorilor pentru a-i avertiza asupra riscului ca pactul privind migrația să ducă la „un sistem prost conceput, costisitor și crud”.
Eurodeputatul Damien Carême a denunțat un pact care „face de rușine cele mai bune valori ale Europei”. „Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată și sisteme de protecție în toată Europa”, a declarat el pe X (fostul Twitter).
Solidaritate obligatorie
Reforma discutată la Bruxelles păstrează regula actuală potrivit căreia prima țară în care un solicitant de azil intră în UE este responsabilă pentru cazul său, cu câteva ajustări. Dar pentru a ajuta țările mediteraneene, unde ajung mulți exilați, a fost organizat un sistem de solidaritate obligatorie în caz de presiune migratorie. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanților de azil (relocări) sau prin acordarea de sprijin financiar.
Reforma prevede, de asemenea, o „verificare” a migranților la sosire și o „procedură la frontieră” pentru cei care, din punct de vedere statistic, au cele mai mici șanse de a primi azil, care vor fi ținuți în centre pentru a putea fi returnați mai repede în țara de origine sau de tranzit. Această procedură se va aplica persoanelor din țările în care rata medie de recunoaștere a statutului de refugiat în UE este mai mică de 20%.
Consiliul (statele membre) a insistat asupra faptului că și familiile cu copii cu vârsta sub 12 ani ar trebui să fie vizate de o astfel de procedură, care implică o formă de detenție, în centre situate în apropierea frontierelor sau a aeroporturilor, de exemplu.
Parlamentul European a obținut garanții privind un mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale în cadrul acestor proceduri la frontieră, condițiile de primire a familiilor cu copii mici și accesul la consiliere juridică gratuită pentru migranți, a declarat pentru AFP eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportor pentru unul dintre texte.
Un alt text convenit este un regulament privind situațiile de criză și de forță majoră, menit să organizeze un răspuns în cazul unui aflux masiv de migranți într-un stat membru al UE, așa cum a fost cazul în momentul crizei refugiaților din 2015-2016. Și în acest caz, regulamentul prevede o solidaritate obligatorie între statele membre.
Val de cereri de azil
În prezent, UE se confruntă cu o creștere a numărului de sosiri neregulamentare și a cererilor de azil. În primele unsprezece luni ale anului 2023, agenția Frontex a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, ceea ce reprezintă o creștere de 17%. Între timp, cererile de azil ar putea ajunge la peste un milion până la sfârșitul anului 2023, potrivit Agenției UE pentru Azil (EUAA).
Ungaria se opune din nou
Ungaria respinge „în termenii cei mai puternici” un acord la care au ajuns țările UE și legislatorii privind o revizuire a legilor blocului privind gestionarea solicitanților de azil și a migranților, a declarat ieri ministrul de externe Peter Szijjarto, citat de AFP.
„Respingem acest pact privind migrația în cei mai puternici termeni posibili… Nu vom lăsa pe nimeni să intre (în Ungaria) împotriva voinței noastre, nimeni de la Bruxelles sau de oriunde altundeva nu ne poate spune pe cine putem lăsa să intre”, a declarat Szijjarto reporterilor.
