Jurnaliștii de la Associated Press analizează cum folosește Putin supravegherea electronică și internetul pentru a-i păzi pe ruși.
În mâinile unui dictator, internetul devine o unealtă foarte periculoasă. Rusia o ia pe urmele Chinei, își face propriul internet rupt de lume, iar oamenii pot fi condamnați de stat pentru postări pe rețele de socializare, lucruri pe care rusofilii și pro-putiniștii din România nu le amintesc.
Jurnalista și activista Yekaterina Maksimova evită să ia metroul din Moscova, chiar dacă probabil este cea mai eficientă rută pentru a nu întârzia. Asta deoarece a fost reținută de cinci ori în ultimul an, datorită camerelor de securitate cu recunoaștere facială din sistem. Ea spune că poliția îi spunea că camerele „au reacționat” la ea – deși adesea nu păreau să înțeleagă de ce și o eliberau după câteva ore.
„Se pare că sunt într-o anumită bază de date”, spune Maksimova, care a fost arestată de două ori anterior, în 2019, după ce a participat la o demonstrație în Moscova, și în 2020, din cauza activismului ei în domeniul mediului.
Pentru mulți ruși ca ea, devine din ce în ce mai dificil să evite supravegherea autorităților, guvernul monitorizând activ conturile de social media și folosind camere de supraveghere împotriva activiștilor.
Avocații pentru drepturile omului afirmă că Rusia, sub conducerea președintelui Putin, folosește tehnologia digitală pentru a urmări, cenzura și controla populația, construind ceea ce unii numesc un „lagăr cibernetic” – o referire sumbră la lagărele de muncă pentru prizonierii politici în vremea sovietică.
Este un teritoriu nou, chiar și pentru o națiune cu o lungă istorie de spionaj asupra propriilor cetățeni.
„Kremlinul a devenit într-adevăr beneficiarul digitalizării și folosește toate oportunitățile pentru propagandă de stat, pentru supravegherea oamenilor, pentru de-anonimizarea utilizatorilor de internet„, a declarat Sarkis Darbinyan, șeful departamentului juridic al Roskomsvoboda, un grup rus de libertate pe internet pe care Kremlinul îl consideră un „agent străin”.
Indiferența aparentă a Kremlinului față de monitorizarea digitală pare să se fi schimbat după protestele în masă din 2011-2012, coordonate online. Unele reglementări le-au permis să blocheze site-uri web, altele au impus operatorilor de telefoane mobile și furnizorilor de internet să stocheze înregistrările apelurilor și mesajelor, partajând informațiile cu serviciile de securitate.
Autoritățile au exercitat presiuni asupra companiilor precum Google, Apple și Facebook să stocheze datele utilizatorilor pe servere rusești, fără succes, însă, după care au anunțat planuri de a construi un „internet suveran”, care să poată fi tăiat de restul lumii.
După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, cenzura online și urmărirea penală pentru postări și comentarii pe rețelele sociale au crescut atât de mult încât au depășit toate recordurile existente.
Potrivit Net Freedoms, un grup proeminent pentru drepturile pe internet, în 2022 au fost blocate sau eliminate de autorități peste 610.000 de pagini web – cel mai mare total anual din ultimii 15 ani – și 779 de persoane au fost inculpate penal pentru comentarii și postări online, și asta fiind un record.
Un factor major a fost o lege adoptată o săptămână după invazie, care incriminează sentimentul anti-război, a declarat Damir Gainutdinov, șeful Net Freedoms. Legea interzice „răspândirea de informații false” sau „denigrarea armatei”. Human Rights Watch a menționat o altă lege din 2022 care permite autorităților „închiderea extrajudiciară a mijloacelor de informare în masă și blocarea conținutului online pentru diseminarea de „informații false” despre comportamentul Forțelor Armate Ruse sau alte organe de stat în străinătate sau pentru diseminarea de apeluri la sancțiuni împotriva Rusiei”.
Rețele de socializare interzise
Legi mai severe împotriva extremismului, adoptate în 2014, au vizat utilizatorii de rețele de socializare și discursul online, ceea ce a dus la sute de cazuri penale legate de postări, aprecieri și distribuiri. Cele mai multe cazuri implicau utilizatori ai popularei platforme de socializare ruse VKontakte, care, se spune, colaborează cu autoritățile.
Pe măsură ce represiunea s-a extins, autoritățile s-au îndreptat și către Facebook, Twitter, Instagram și Telegram. Aproximativ la o săptămână după invazie, Facebook, Instagram și Twitter au fost blocate în Rusia, iar utilizatorii acestor platforme au fost persecutați, în Rusia sau în afara țării.
Marina Novikova, în vârstă de 65 de ani, a fost condamnată în această lună în orașul siberian Seversk pentru „răspândirea de informații false” despre armată în postările sale anti-război pe Telegram, fiind amendată cu echivalentul a peste 12.400 de dolari. Săptămâna trecută, un tribunal din Moscova l-a condamnat pe activistul opoziției Mikhail Kriger la șapte ani de închisoare pentru comentariile sale de pe Facebook în care exprima dorința de „a-l spânzura” pe Putin. Bloggerul celebru Nika Belotserkovskaya, care locuiește în Franța, a primit o condamnare de nouă ani de închisoare în absență pentru postările sale de pe Instagram despre război, pe care autoritățile le-au considerat „falsuri” despre armată.
În februarie, organul de reglementare a mass-media al guvernului, Roskomnadzor, a anunțat lansarea sistemului Oculus – un sistem de inteligență artificială care caută conținut interzis în fotografii și videoclipuri online și poate analiza peste 200.000 de imagini pe zi. Alte două sisteme de inteligență artificială în lucru vor căuta materiale în format text.
Activiștii afirmă că este greu de determinat dacă noile sisteme sunt în funcțiune și cât de eficiente sunt. Darbinyan, de la grupul pentru libertatea pe internet, descrie situația ca fiind „îngrozitoare„, care duce la „mai multă cenzură”, într-un context în care nu există deloc transparență cu privire la modul în care vor funcționa și vor fi reglementate aceste sisteme.
Autoritățile ar putea, de asemenea, să lucreze la un sistem de roboți care colectează informații din paginile de socializare, aplicațiile de mesagerie și comunitățile online închise, conform grupului belarus de hacktiviști Cyberpartisans, care a obținut documente de la o subsidiară a Roskomnadzor.
Coordonatoarea Cyberpartisans, Yuliana Shametavets, a declarat pentru Associated Press că se așteaptă ca boții să se infiltreze în grupurile de socializare în limba rusă în scopuri de supraveghere și propagandă. „Este obișnuit să râzi de ruși, să spui că au arme vechi și nu știu să lupte, dar Kremlinul este expert în campanii de dezinformare și există specialiști IT de înaltă clasă, care creează produse extrem de eficiente și foarte periculoase„, a spus ea.
Atenția în stradă – și sub ea
În 2017-2018, autoritățile din Moscova au implementat camere de supraveghere cu tehnologie de recunoaștere facială. Pe durata pandemiei COVID-19, autoritățile au putut identifica și amenda persoanele care încălcau restricțiile impuse.
Vedomosti a raportat în 2020 că școlile vor fi dotate cu camere de supraveghere conectate la un sistem de recunoaștere facială numit „Orwell”, în aluzie la scriitorul britanic al romanului distopic „1984”, cu personajul său care totul vede, „Big Brother”.
Când au izbucnit proteste în legătură cu închisoarea liderului opoziției Alexei Navalnîi în 2021, sistemul a fost folosit pentru a identifica și reține participanții la manifestații, uneori săptămâni mai târziu. După ce Putin a anunțat o mobilizare parțială pentru Ucraina anul trecut, sistemul a ajutat, în mod aparent, oficialitățile, să îi adune pe cei care evitau recrutarea.
În 2022, „autoritățile ruse și-au extins controlul asupra datelor biometrice ale oamenilor, inclusiv prin colectarea acestor date de la bănci și utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială pentru supravegherea și persecutarea activiștilor”, a raportat Human Rights Watch.
Maksimova, activista care este oprită în mod repetat în metrou, a intentat un proces contestând reținerile, dar a pierdut. Autoritățile au argumentat că, datorită arestărilor anterioare, poliția avea dreptul să o rețină pentru o „convorbire de atenționare” – în care ofițerii explică „responsabilitățile morale și legale” ale unui cetățean.
Maksimova spune că oficialii au refuzat să-i explice de ce se află în bazele lor de supraveghere. Ea și avocatul său contestă decizia instanței.
Există 250.000 de camere de supraveghere în Moscova echipate cu acest software – la intrările în blocurile de locuințe, în transportul public și pe străzi, a declarat Darbinyan. Sisteme similare există și în Sankt Petersburg și în alte orașe mari, precum Novosibirsk și Kazan, a adăugat el.
El crede că autoritățile doresc să construiască „o rețea de camere în întreaga țară. Sună ca o sarcină imensă, dar există posibilități și fonduri pentru a o realiza”.
Supravegherea digitală totală
Eforturile Rusiei atrag adesea comparații cu China, unde autoritățile utilizează supravegherea digitală la o scară imensă. Orașele chineze sunt acoperite de milioane de camere care recunosc fețele, formele corpului și modul în care oamenii merg pentru a-i identifica. Persoanele considerate sensibile sunt urmărite în mod obișnuit, fie prin intermediul camerelor, fie prin intermediul telefoanelor mobile, emailurilor și conturilor de social media, pentru a suprima orice formă de disidență.
Kremlinul pare să dorească să urmeze o cale similară. În noiembrie, Putin a ordonat guvernului să creeze un registru online al celor eligibili pentru serviciul militar, după ce eforturile de a mobiliza 300.000 de bărbați pentru lupta în Ucraina au arătat că registrele de încorporare sunt într-o stare gravă dezordine.
Registrul, promis să fie gata până toamnă, va colecta tot felul de date, „de la policlinici la tribunale, la birouri fiscale și comisii electorale”, a declarat analista politică Tatiana Stanovaia într-un comentariu pentru Carnegie Endowment for International Peace.
Acest lucru va permite autorităților să servească somații de recrutare electronic prin intermediul unui site guvernamental utilizat pentru obținerea documentelor oficiale, cum ar fi pașapoarte sau acte de proprietate. Odată ce o somație apare online, destinatarii nu pot părăsi Rusia. Alte restricții – cum ar fi suspendarea permisului de conducere sau interdicția de a cumpăra și vinde proprietăți – sunt impuse în cazul în care nu respectă somația în termen de 20 de zile, indiferent dacă au văzut-o sau nu.
Stanovaia crede că aceste restricții s-ar putea extinde și în alte aspecte ale vieții rusești, cu guvernul „construind un sistem de stat de supraveghere digitală totală, coerciție și pedeapsă”.
O lege din decembrie prevede că companiile de taxi trebuie să împărtășească bazele lor de date cu FSB, agenția succesoare a KGB-ului sovietic, oferindu-i acces la datele călătorilor, destinații și plăți.
„Gulagul cibernetic, despre care s-a vorbit intens în timpul pandemiei, ia acum forma reală”, a scris Stanovaya.
Articolul de pe Associated Press poate fi citit AICI.
