Germania s-a răzgândit brusc în privinţa renunţării la motoarele termice din 2035, în timp ce Franţa vrea accelerarea procesului.
Berlinul și-a schimbat radical poziția privind sfârșitul motorului cu combustie internă în 2035, iar tensiunile riscă să dinamiteze discuţiile din Consiliul European. O altă temă de fricțiune între marile puteri europene e energia nucleară, iar summitul din aceste zile de la Bruxelles se anunță tensionat, potrivit unei analize „Le Figaro”.
Și „Le Monde” acordă spații largi temei, arătând că schimbarea orientării Germaniei în ceea ce privește motoarele cu ardere internă, opoziția din ce în ce mai mare față de zonele cu emisii reduse din Franța și prețul ridicat al modelelor electrice sunt factori care împiedică tranziția sectorului auto.
Pentru România, tema este una de maximă importanță, dată fiind dependența ridicată a economiei de industria auto (prin cele două uzine de la Mioveni și Craiova, dar și prin miile de firme care furnizează servicii și componente industriei auto), dar și puterii scăzute de cumpărare a mașinilor electrice, mult mai scumpe decât cele clasice.
Parisul şi Berlinul au poziţii antagonice
Oficial, cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE se reunesc pentru a discuta despre războiul din Ucraina, despre competitivitatea Uniunii în fața Statelor Unite și a Chinei, despre comerț, energie și imigrație.
Dar subiectul cu o mare încărcătură politică e viitorul industriei auto și al energiei nucleare. Pe fiecare dintre aceste două teme, Parisul și Berlinul sunt în dezacord. Iar succesul tranziției ecologice depinde de ele.
De altfel, o întâlnire bilaterală este prevăzută între Emmanuel Macron și cancelarul Olaf Scholz, probabil astăzi dimineață. În timp ce Berlinul a subliniat miercuri că motorul cu combustie nu se află pe agenda summitului, Palatul Élysée a avut grijă să nu pună gaz pe foc. „Suntem pe deplin conștienți de dificultățile care pot apărea din cauza situației coaliției germane”, a declarat un consilier al președintelui.
Totuși, Emmanuel Macron vrea să meargă mai departe. El intenționează să lanseze o dezbatere cu omologii săi despre locul energiei nucleare, bazându-se în special pe cei zece parteneri pe care i-a reunit pentru a apăra această energie, printre care și România. „Trebuie să avem o discuție strategică în cadrul Consiliului European pentru a decide o dată pentru totdeauna dacă noi credem în mod colectiv că energia nucleară joacă un rol în decarbonizare sau nu. Fie spunem da, iar aceasta trebuie să fie inclusă în toate textele în care este relevantă. Ori spunem nu”, a explicat Elysée, unde se cere o „poziție fermă și coerentă” și respectarea neutralității tehnologice.
Germania ar vrea combustibili ecologici
În ceea ce privește schimbarea de opinie a Berlinului privind sfârșitul motorului cu combustie pentru 2035, aceasta a fost percepută ca un cutremur, luându-i prin surprindere pe europeni. Fără Germania, este acum imposibil să se obțină un vot al Consiliului cu majoritate calificată asupra textului, în timp ce alte state membre – Italia și Polonia în special – s-au opus încă de la început.
Berlinul dorește ca după 2035 să fie permisă utilizarea combustibililor electronici sau a combustibililor sintetici. Combustibilii electronici (electro-carburanţi sau e-combustibili) ar urma să fie obţinuţi prin sintetizarea emisiilor de CO2 captate şi a hidrogenului produs folosind electricitate fără CO2 şi ar permite utilizarea în continuare a maşinilor cu motoare cu ardere internă. Aceştia nu sunt însă produşi la scară. Un studiu publicat marţi de Institutul de Cercetare Climatică din Potsdam a constatat că toate proiectele planificate de e-combustibil la nivel mondial ar produce doar suficient combustibil pentru a acoperi 10% din cererea Germaniei de utilizare a e-combustibil în aviaţie, transport maritim şi produse chimice în următorii câţiva ani.
„Olaf Scholz pune în pericol tranziția ecologică a Europei și viitorul industriei sale auto”, critică Diane Strauss, director al think-tank-ului francez Transport & Environment.
Comisia a încercat să găsească o soluție cu Berlinul în ultimele zile, înainte de reuniunea celor 27 de state membre ale UE. Într-o propunere prezentată marți în presă, s-a propus ca motoarele cu combustie internă să fie blocate astfel încât să poată funcționa doar cu combustibili sintetici începând cu 2035. „Ideea este să le spunem germanilor: dacă chiar credeți în asta, atunci investiți cu adevărat! Nu ne vom lăsa păcăliți de această iluzie a combustibilului sintetic care le-ar permite să păstreze motorul cu combustie internă chiar dacă nu există combustibili sintetici”, a explicat un diplomat european.
Şi Italia susţine motoarele termice
În ce privește Italia, aceasta a informat Comisia cu privire la preferința sa pentru biocombustibili.
Giorgia Meloni, care susține puternic constructorul Ferrari, consideră că sfârșitul planificat al motorului cu combustie până în 2035 este „prea ideologic”. În sens mai larg, ea consideră că tranziția ecologică reprezintă un risc de dezindustrializare pentru țara sa. Oricum ar fi, Parisul și alte capitale vor fi inflexibile. În timp ce China este deja cu zece ani înaintea europenilor în domeniul mașinilor electrice, nu se pune problema redeschiderii textului sau a amânării termenului 2035. „Trebuie să ne ținem de ceea ce s-a convenit”, a avertizat Laurence Boone, secretar de stat pentru afaceri europene, la începutul acestei săptămâni.
Parlamentul European a aprobat, în luna februarie, printr-un vot final, regulamentul care pune punct vânzării de automobile noi echipate cu motoare termice începând din 2035.