Marea Neagră, o zonă atât de liniştită până nu demult, a devenit locul unde se ciocnesc acum ambiţiile superputerilor lumii.
Drona militară americană care s-a prăbuşit săptămâna trecută s-ar putea să nu fie singurul lucru care lipseşte acum Statelor Unite în Marea Neagră. Întâmplarea cu avioanele ruseşti a ridicat şi o întrebare-cheie în materie de securitate pentru Washington şi aliaţii săi: există o strategie clară pentru o cale navigabilă atât de importantă, care a fost mult timp în centrul rivalităţii dintre Moscova şi Occident şi care ar putea deveni acum un punct fierbinte major? – scrie NBC News într-o analiză, în care arată că una dintre piedici este faptul că România, Bulgaria şi Turcia sunt greu de făcut să funcţioneze precum balticii, pe o singură voce.
Întâlnirea dramatică de săptămâna trecută dintre o dronă americană şi avioane de luptă ruseşti a evidenţiat importanţa unui ochi de apă care este în centrul războiului din Ucraina şi care de mult timp este, de fapt, în centrul rivalităţii dintre Moscova şi Occident. Ar putea deveni acest ochi de apă un punct fierbinte major?
Parlamentari şi foşti oficiali militari consultaţi de NBC News au declarat că răspunsul este deosebit de îngrijorător, în condiţiile în care acordul care permite ca grânele să iasă din câteva porturi ucrainene de la Marea Neagră este în prezent într-un echilibru precar, iar flota Rusiei foloseşte zona ca platformă de lansare pentru atacuri împotriva oraşelor ucrainene.
Conflict de adâncime
Descrisă de unii drept „un potenţial butoi cu pulbere”, Marea Neagră este puţin mai mare decât California şi are şase ţări pe coasta sa: Turcia, România şi Bulgaria – membre NATO -, precum şi Georgia şi Ucraina, care sunt considerate parteneri ai SUA, dar nu fac parte din alianţă.
Şi mai este şi Rusia.
La un moment dat, SUA au ajutat aliaţii să echilibreze prezenţa rusă în Marea Neagră şi au efectuat exerciţii acolo, dar administraţia Biden a retras navele americane din zonă când s-a dovedit că ruşii se pregăteau să invadeze Ucraina.
Turcia împiedică acum navele de război să intre în mare prin strâmtoarea Bosfor, pe care o controlează şi pe care o poate închide în timp de război. Acest lucru înseamnă că SUA nu au niciun mijloc de a recupera drona, pe care SUA au declarat că au doborât-o marţi în Marea Neagră, după ce un avion de vânătoare rusesc s-a ciocnit cu ea.
„Aceasta indică lipsa unei abordări cuprinzătoare în privinţa unei regiuni care este importantă nu doar pentru aliaţii noştri şi pentru ţările riverane Mării Negre, ci şi pentru securitatea Statelor Unite”, a declarat pentru NBC News senatorul SUA Jeanne Shaheen, subliniind rolul militar diminuat al Americii în zonă.
Statele Unite nu au o navă în zonă pentru a recupera epava dronei, iar singurul aliat NATO care se învecinează cu Marea Neagră şi care are o flotă suficient de robustă pentru a se apropia potenţial de locul prăbuşirii este Turcia, care însă a încercat să rămână relativ prietenoasă cu Moscova în războiul cu Ucraina.
Generalul Mark Milley, şeful Statului Major Întrunit, a declarat miercuri că, probabil, oricum nu erau prea multe de recuperat. Drona s-a scufundat într-o zonă în care adâncimea ajunge până la 1.000 de metri, iar armata americană s-a asigurat că bazele de date au fost şterse, a spus el.
Rusia a acuzat SUA pentru confruntare, negând că avionul său a intrat în contact cu drona şi acuzând Washingtonul de provocare prin faptul că a efectuat supravegherea aeriană în apropierea spaţiului aerian rusesc.
Vladimir Putin a făcut din extinderea prezenţei Moscovei în Marea Neagră o prioritate, anexând Peninsula Crimeea – baza istorică a Flotei ruse a Mării Negre şi o piatră de temelie a capacităţii Kremlinului de a-şi proiecta puterea în întreaga regiune – şi a intervenit de mult timp în ţările vecine, precum Georgia.
O strategie lipsă
Senatoarea Shaheen, care prezidează Subcomisia Senatului pentru relaţii externe privind Europa şi cooperarea regională în materie de securitate, dar şi alţii spun că incidentul cu drone a evidenţiat faptul că SUA trebuie să schiţeze un plan pentru abordarea sa privind apărarea Mării Negre.
Întâmplarea cu drona a determinat-o pe Shaheen, senatoare democrată, care a vizitat luna trecută o bază aeriană NATO din România, să reintroducă un proiect de lege împreună cu senatorul Mitt Romney, republican din Utah, care cere administraţiei Biden să elaboreze o strategie în termen de 180 de zile, în care să fie implicate mai multe agenţii, pentru a aprofunda legăturile economice şi militare ale SUA cu ţările din regiune.
„A existat un mare interes bipartizan în acest sens, deoarece – odată cu războiul din Ucraina, acest incident cu dronele şi ceea ce se întâmplă cu rutele maritime – a devenit foarte clar cât de importantă este regiunea”, a declarat senatoarea Shaheen. „Iar majoritatea ţărilor care se învecinează cu Marea Neagră sunt aliaţii noştri şi este important acum să arătăm cum ne susţinem aliaţii”, a punctat ea.
Departamentul de Stat şi Consiliul Naţional de Securitate nu au răspuns la solicitările de comentarii transmise de NBC.
Un punct slab pe flancul NATO
Foşti oficiali din domeniul securităţii naţionale care au operat în regiune au declarat pentru NBC News că nivelul investiţiilor SUA şi NATO în Marea Neagră nu corespunde importanţei sale strategice. Aceştia au spus că, în ciuda retoricii NATO, activitatea occidentală în regiune a început să scadă după ce Moscova a cucerit Crimeea.
Glen Grant, fost ofiţer britanic care a lucrat ca instructor militar şi consultant pentru Ucraina şi Bulgaria, a declarat că Marea Neagră este un punct slab în special pentru flancul estic al NATO.
„Nu există NATO pe acel flanc din cauza slăbiciunii Bulgariei şi României şi a intransigenţei Turciei”, a spus el. „Din această cauză, nu ai o prezenţă NATO în Marea Neagră”, a explicat britanicul.
Un oficial NATO, care a cerut să-şi păstreze anonimatul, a subliniat că regiunea Mării Negre are o „importanţă strategică” pentru alianţă, menţionând că membrii săi au consolidat prezenţa NATO ca răspuns la anexarea Crimeei de către Kremlin în 2014 şi la invadarea pe scară largă a Ucrainei anul trecut. Oficialul a precizat că NATO a condus misiuni mai ample de poliţie aeriană din România şi Bulgaria, a plasat mai multe sisteme de apărare aeriană şi antirachetă în România şi Turcia şi a staţionat noi grupuri de luptă în regiune.
Steven Horrell, un fost ofiţer de informaţii din serviciile navale al SUA, studiază regiunea pentru Center for European Policy Analysis (CEPA), un think tank cu sediul la Washington, spune că Turcia – care serveşte drept bastion sudic al NATO şi are una dintre cele mai puternice armate din alianţă – „trebuie să fie în centrul” oricărei strategii pentru Marea Neagră. Statele Unite trebuie să găsească o modalitate de a face din Turcia un partener mai de încredere, în timp ce Washingtonul dezvoltă, de asemenea, legături mai strânse cu ţări precum România şi Bulgaria, a spus el.
Cel puţin, se pare că există o oarecare evoluţie către o mai mare cooperare, întrucât preşedinţii României şi Bulgariei s-au întâlnit miercuri la Sofia şi au semnat un pact pentru stimularea legăturilor, notează NBC News.
„Trebuie să ne bazăm pe cei trei aliaţi NATO (Bulgaria, România şi Turcia) şi pe statele de la Marea Neagră pentru a prelua iniţiativa”, a spus Horrell. „Este o provocare pentru cei trei să se unească într-o singură voce în acelaşi mod în care au făcut-o, de exemplu, statele baltice”, subliniază analistul.
Ministerele de Externe ale Bulgariei, României şi Turciei nu au răspuns la solicitările de comentarii pentru acest articol, precizează NBC News.
Toți ochii pe Marea Neagră
Asupra tuturor acestor aspecte planează acordul pentru cereale. Intermediat de Turcia şi de Naţiunile Unite, pactul a permis Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori de cereale, ulei de floarea-soarelui, grâu şi porumb din lume – să stabilizeze pieţele mondiale şi să asigure securitatea alimentară globală. De asemenea, a adus ţării banii atât de necesari în timp ce se luptă cu invazia Rusiei.
În cursul procesului de reînnoire a acordului, însă, Rusia a încercat să facă presiuni pentru concesii mai mari şi să scurteze pactul de la 120 de zile la 60, ceea ce a generat temeri că acordul ar putea fi sabotat.
Vizitând un depozit logistic al Naţiunilor Unite din Addis Abeba care stochează o parte din grâul ucrainean ce a ajuns în capitala etiopiană, secretarul de stat Antony Blinken a declarat miercuri că este vital ca acordul să fie prelungit. „Putem vedea impactul dacă acest lucru nu se va întâmpla, deoarece înseamnă literalmente că ceea ce vedeţi chiar aici nu va ajunge în multe alte locuri”, a declarat Blinken reporterilor.
De aceea, conchide NBC News, se pare că toţi ochii vor rămâne pentru o vreme asupra Mării Negre.
