În momentul în care regina Elisabeta a II-a a murit, tronul a trecut imediat și fără ceremonie la moștenitor, Charles, fostul Prinț de Wales. Există însă o serie de etape practice – și tradiționale – pe care acesta trebuie să le parcurgă pentru a fi încoronat rege, relatează BBC.
Un comunicat a fost emis de Familia Regală în numele lui Charles, noul Rege. „Moartea iubitei mele Mame, Majestatea Sa Regina, este un moment de cea mai mare tristețe pentru mine și toți membrii familiei mele. Deplângem profund trecerea în neființă a unui suveran prețuit și a unei mame mult iubite. Știu că pierderea ei va fi profund simțită prin țară, Tărâmuri și Commonwealth și de către nenumărații oameni din jurul lumii. În timpul acestei perioade de doliu și schimbare, familia mea și eu vom fi mângâiați și susținuți de cunoașterea respectului și a afecțiunii profunde în care Regina a fost atât de mult ținută”.
În primele aproximativ 24 de ore de la moartea mamei sale, Charles va fi proclamat oficial rege. Acest lucru se întâmplă la Palatul St James din Londra, în fața unui organism ceremonial.
Acesta este alcătuit din membri ai Consiliului Privat – un grup de parlamentari de rang înalt, foști și actuali, și de apropiați – precum și din unii funcționari publici de rang înalt, înalți comisari din Commonwealth și din Lordul Primar al Londrei.
Teoretic, peste 700 de persoane au dreptul de a participa, dar, având în vedere termenul scurt, este posibil ca numărul real să fie mult mai mic. La ultimul Consiliu de ascensiune din 1952, au participat aproximativ 200 de persoane. Regele nu participă în mod tradițional.
În cadrul reuniunii, moartea reginei Elisabeta a II-a va fi anunțată de către Lordul Președinte al Consiliului Privat (în prezent, Penny Mordaunt MP), iar o proclamație va fi citită cu voce tare.
Formularea proclamației se poate schimba, dar, în mod tradițional, aceasta a conținut o serie de rugăciuni și promisiuni, prin care se laudă monarhul precedent și se promite sprijin pentru noul monarh.
Această proclamație este apoi semnată de o serie de personalități de rang înalt, inclusiv de prim-ministru, de Arhiepiscopul de Canterbury și de Lordul Cancelar.
Ca la toate aceste ceremonii, se va acorda atenție la ceea ce ar fi putut fi modificat, adăugat sau actualizat, ca semn al unei noi ere.
Prima declarație a regelui
Consiliul se reunește din nou – de obicei o zi mai târziu – și, de data aceasta, regele va participa, împreună cu Consiliul Privat.
Nu există o „depunere a jurământului” la începutul domniei unui monarh britanic, în stilul altor șefi de stat, cum sunt președinții. Dar există o declarație făcută de noul rege și – în conformitate cu o tradiție care datează de la începutul secolului al XVIII-lea – acesta va depune un jurământ de a păstra Biserica Scoției.
După o fanfară de trompetiști, se va face o proclamație publică prin care Charles va fi declarat noul rege. Aceasta va fi făcută de la un balcon situat deasupra Friary Court din Palatul St James, de către un oficial.
„God save the King”, va spune acesta și, pentru prima dată din 1952 încoace, când se va intona imnul național, cuvintele vor fi „God save the King”.
Se vor trage salve de tun în Hyde Park, în Turnul Londrei și de pe navele militare, iar proclamația care îl anunță pe Charles ca rege va fi citită la Edinburgh, Cardiff și Belfast.
Încoronarea
Punctul culminant simbolic va fi încoronarea. Din cauza pregătirilor necesare, este puțin probabil ca încoronarea să aibă loc la foarte scurt timp după proclamarea lui Charles – Regina Elisabeta a II-a a succedat la tron în februarie 1952, dar nu a fost încoronată până în iunie 1953.
În ultimii 900 de ani, încoronarea a avut loc în Westminster Abbey – William Cuceritorul a fost primul monarh încoronat acolo, iar Charles va fi al 40-lea.
Este o slujbă religioasă anglicană, oficiată de Arhiepiscopul de Canterbury. În punctul culminant al ceremoniei, acesta va așeza Coroana Sfântului Edward pe capul lui Charles – o coroană din aur masiv, datând din 1661.
Aceasta este piesa centrală a bijuteriilor coroanei din Turnul Londrei și este purtată de monarh doar în momentul încoronării (nu în ultimul rând pentru că are o greutate de 2,23 kg).
Spre deosebire de nunțile regale, încoronarea este o ceremonie de stat – guvernul plătește pentru ea și, în cele din urmă, decide lista invitaților.
Vor fi muzică, lecturi și ritualul de ungere a noului monarh, folosind uleiuri de portocale, trandafiri, scorțișoară, mosc și ambră.
Noul rege va depune jurământul de încoronare în fața oamenilor. În timpul acestei ceremonii elaborate, el va primi globul și sceptrul ca simboluri ale noului său rol, iar Arhiepiscopul de Canterbury îi va pune pe cap coroana din aur masiv.
