Finlanda şi Suedia și-au depus astăzi, împreună, candidaturile pentru aderarea la NATO. Cele două ţări nordice renunță astfel la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina.
În condiţiile în care președintele rus Vladimir Putin a părut să scadă tonul ameninţărilor cu represalii în eventualitatea unei aderări a celor două țări la NATO, principalul obstacol pare să vină acum din interiorul Alianţei. Turcia, a cărei ratificare este imperativă ca şi în cazul celorlalte 30 de state membre NATO, şi-a reafirmat luni ostilitatea faţă de aderarea Suediei şi Finlandei, în pofida discuţiilor diplomatice din acest weekend.
Ankara „nu va ceda”, a spus preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzând Suedia că este „o pepinieră a organizaţiilor teroriste” şi reproşându-i că a adoptat sancţiuni împotriva ţării sale.
Analiştii estimează că Turcia încearcă cu siguranţă să obţină ceva în contrapartidă la aprobarea aderării, de exemplu ridicarea refuzului SUA de a-i vinde Ankarei avioane de luptă F-35. Ankara reproşează în special Suediei şi Finlandei că nu-i aprobă cererile de extrădare a persoanelor pe care le acuză că sunt membre ale unor „organizaţii teroriste”, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan, şi că au îngheţat exporturile de arme în Turcia.
În pofida acestor dispute, preşedintele finlandez s-a declarat „optimist” că va obţine susţinerea Turciei, „cu ajutorul discuţiilor constructive”.
„Suedia se bucură să lucreze cu Turcia în NATO şi această cooperare poate fi un element al relaţiei noastre bilaterale”, a spus Magdalena Andersson, dând asigurări că Stockholmul „este angajat în combaterea tuturor formelor de terorism”.
