Oameni schilodiţi plimbaţi prin instanţe, daune plătite de asigurători, poliţe de asigurare scumpite an de an şi şoferi transformaţi în zmei ai şoselelor. Acestea sunt doar câteva dintre urmările modificărilor aduse la Codul penal în februarie 2014, când vătămarea corporală din culpă a ajuns să fie sancţionată penal numai dacă victimele beneficiază de peste 90 de zile de îngrijiri medicale. Din acel moment, lucrurile au luat o turnură neaşteptată, anchetele penale deschise în zeci de accidente, în care victimele au avut nevoie de sub trei luni de îngrijiri medicale, fiind clasate. Aşa s-a ajuns ca cei răniţi să-şi caute dreptatea în instanţă, pe cont propriu, în urma unor procese deschise în civil.
Dreptate cerută în instanţă
Cel mai bun exemplu este cazul a două femei, Tamara Anişoara B. şi Olguţa J., din municipiul Botoşani, care pe 28 iulie 2014 au fost lovite de un Opel, condus de Dumitru B., în timp ce încercau să traverseze Strada Tudor Vladimirescu, pe trecerea de pietoni din dreptul Bisericii Duminica Mare. Maşina le-a luat pe capotă, le-a târât, iar apoi le-a aruncat pe carosabil, trecând cu roata peste un picior al primei femei.
Din cauza şocului şi a durerilor atroce, Tamara Anişoara B. a leşinat şi a fost transportată cu o ambulanţă la spital. Internată pe Secţia chirurgie, femeia a avut nevoie pentru vindecare de 70-75 de zile îngrijiri medicale. A fost nevoită să stea culcată doar cu faţa în sus, timp de 30 de zile, să poarte o orteză cervicală trei săptămâni şi să meargă cu ajutorul unor cârje şi a unui cadru metalic timp de peste 90 zile, urmând tratamente de recuperare.
A stat în concediu medical până la jumătatea lui noiembrie 2014, ceea ce a presupus şi diminuarea veniturilor, iar ulterior, cu toate tratamentele şi procedurile de recuperare urmate, a rămas cu dureri, dar şi o frică involuntară în apropierea oricărei maşini.
În schimb, şoferul, care a fost acuzat şi de instigare la mărturie mincinoasă (n.r. – întrucât ar fi încercat să-i inducă în eroare pe poliţişti cu ajutorul unui aşa-zis martor ocular), a scăpat basma curată, procurorii dispunând clasarea cauzei pe motiv că femeia a beneficiat de sub 90 de zile de îngrijiri medicale. Din acest motiv, anul trecut cele două femei au fost nevoite să deschidă o acţiune în instanţă pentru a-şi căuta sănătatea, dar sentinţa finală a venit abia anul acesta, pe 8 noiembrie, după două procese la Tribunalul Botoşani şi Curtea de Apel Suceava. Instanţa le-a dat câştig de cauză, ambele urmând să primească câte 65.000 de lei drept daune morale şi 1.166,78 lei daune materiale, dar banii vor trebui achitaţi de asigurătorul maşinii, nicidecum de şoferul neatent.
Poliţe de asigurare scumpite
Puse la plată în urma acestor accidente, firmele de asigurare au reacţionat şi au majorat preţurile poliţelor de asigurare, nu numai la şoferii implicaţi în accidente, ci la toţi proprietarii de maşini, care au ajuns să suporte astfel, indirect, greşelile comise de alţii. Din acest motiv, susţin avocaţii, unii şoferi nu mai simt nicio presiune a legii, iar accidentele s-au înmulţit.
Ciudat este că singurul câştig apare doar în statistici în privinţa infracţionalităţii, unde şoferii implicaţi în accidente nu mai sunt condamnaţi penal. În rest, lucrurile se întâmplă exact ca şi înainte – poliţiştii trebuie să cerceteze orice accident, ambulanţele nu mai prididesc să-i ducă la spital pe cei răniţi, procurorii trebuie să dea soluţii în dosare, iar banii curg pentru aceste accidente. „Din punct de vedere al clasificării medico-legale, de la 10 zile de îngrijiri medicale o faptă ar trebui încriminată, dar în cazurile accidentelor 90 de zile de îngrijiri sunt greu de atins. Putem spune că numai din fericire nu l-a omorât pe acel om. Se pare că a fost o greşeală legislativă pentru că s-a ajuns la o iresponsabilitate socială, la o superficializare a responsabilităţii persoanelor aflate în trafic, iar unora a ajuns să nu le mai pase atât de mult de ceea ce se întâmplă”, spune avocatul Remus Ciuraru, care asigură asistenţă juridică Asociaţiei Victimelor Accidentelor Rutiere. Acesta susţine că şi cei răniţi ar trebui să solicite reevaluarea medico-legală, dacă au de suferit în continuare, şi să spună medicilor de ce suferă.
De partea cealaltă, doctorul Carmen Marcu, directorul Serviciului Judeţean de Medicină Legală, spune că sistemul de evaluare a victimelor din accidentele rutiere este oarecum diferit. „În unele state europene, evaluarea o fac medicii specialişti, nu medicii legişti. Dar, chiar dacă unele victime rămân cu dureri după leziunile suferite în urma accidentelor, aceste dureri nu pot fi evaluate şi prin urmare nici nu pot fi luate în considerare la stabilirea numărului de zile de îngrijiri medicale”, a recunoscut Carmen Marcu.
Limita maximă a despăgubirilor în ţările UE
În prezent, potrivit reglementărilor UE, victimele unui accident auto pot obţine, pe asigurarea RCA a şoferului vinovat, despăgubiri pentru vătămări corporale şi deces în valoare totală de maxim cinci milioane de euro, indiferent de numărul victimelor.
Cele mai mari despăgubiri pentru vătămări grave plătite de companii de asigurare din UE variază mult, de la 90.000 de euro în Slovacia, 190.000 de euro în Elveţia, la 412.000 de euro în Marea Britanie, sau 500.000 de euro în Germania, reiese din date ale Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România, în timp ce în România valoarea maximă este de 500.000 de lei (n.r. – puţin peste 110.000 de euro).
