Privind la ce se întâmplă în jur, e evident că România are nevoie, mai mult decât orice, de educație de calitate, doar că tot mai puțini români își dau seama de asta. O contribuție la starea asta de silă și apatie o are Ficusul, care a dus educația într-un derizoriu total. România educată și rezultatele ei minunate… Nici măcar când se mai putea face ceva nu a făcut, așa că nu e cazul să ne așteptăm la cine știe ce minuni pe viitor.
Zilele acestea s-a viralizat o postare de pe un cont obscur. O individă care se pretinde a fi profesoară are să-i reproșeze cam multe lui Bolojan. Da, lui Bolojan cel ajuns președinte interimar. Acum, că s-a mutat de la Oradea la Cotroceni, cam mulți s-au pus pe capul lui, inclusiv din PNL, ceea ce duce iar cu gândul la proiectul eșuat al neamțului providențial. Mda, nu e mare surpriză că toate tunurile sunt pe Bolojan, dar „Remember me, Bolojane?” e cam de noaptea minții.
Despre ce e vorba? Sunt sigur că mulți ați aflat, dar eu unul simt nevoia unor explicații mai amănunțite, deoarece e evident că românașii nu au priceput mare lucru din drama persoanei respective. Ăia puțini care au realizat despre ce e vorba și au avut „tupeul” să comenteze au fost luați la zor de hoarda de specialiști care, așa cum ne-am obișnuit, știu ei mai bine.
Având în vedere cu ce personaje lucrez ca scriitor, am investit ceva timp în studierea anumitor afecțiuni. Nu-s licențiat, dar mă pricep cât de cât. Cât să pot spune fără teama de a greși că femeia e pe arătură rău de tot. Din prima clipă poți citi pe chipul ei o suferință atroce, care o macină de ceva timp, dar care nu e provocată de cel pe care-și varsă supărarea. Doar că s-a nimerit să fie vorba despre cineva care e foarte cunoscut și atacat în ultima vreme. E vorba de ceva tulburări delirante de tip persecutor. Toate relele care i s-au întâmplat i se datorează unui individ care, foarte probabil, habar nu are de existența ei. Cam ca Joker și babacul lui Batman, dacă ați văzut filmul de acum câțiva ani, cu Joaquin Phoenix în rolul principal și nu mizeria mai recentă, cu Lady Gaga în distribuție. Tulburări obsesiv-compulsive și comportament paranoic indus de stres sau traumă. Grav rău de tot? Respectiva pretinde că a lucrat în învățământ și că nu a prins titulatură din cauza lui… Bolojane. Care cică a trimis tot felul de netrebnici să o persecute până și în Suedia. Clar, probleme sub țiglă sau pe acolo pe unde trebuia să fie țiglă, dar cei mai mulți nu văd o problemă, ba se grăbesc să-i facă în fel și chip pe cei care observă ceea ce e evident. Și nu e vorba numai de cei care au ceva cu Bolojan pe filieră politică, ci de românași neafiliați politic. Scrii ceva ce nu e în acord cu „politica”? În câteva minute apar specialiștii în lături virtuale și așa se mai pricep să spurce pe cineva pe care nu-l cunosc încât te gândești unde e, de fapt, țăcăneala? La „Remember me, Bolojane” sau la cei care refuză să accepte realitatea chiar și când e nenorocit de evidentă? Lipsa de educație naște astfel de „valori”. În România e mai rușinos să apelezi la psihiatru decât să te dai în stambă pe rețelele de socializare.
Într-o țară în care educația a ajuns un simplu slogan golit de conținut, e de așteptat ca și rațiunea să fie o resursă din ce în ce mai rară. Spectacolele absurde de pe rețelele sociale nu sunt altceva decât simptomele unei societăți care a abandonat complet gândirea critică, preferând să se lase pradă isteriei colective și liderilor de ocazie care nu știu decât să mintă, dar mint frumos.
Adevărul e simplu și incomod: fără educație de calitate, România nu are viitor. Și, din păcate, în loc să cerem o reformă reală, ne pierdem în scandaluri de moment, atacuri iraționale și teorii delirante. Iar asta e doar confirmarea amară că, într-o țară condusă de impostori, nici măcar cei ce se cred altfel nu reușesc să fie mai buni. Iar „Remember me, Bolojane” nu are nevoie de promovare și „apărători”, ci de un consult de specialitate urmat de tratamentul corespunzător.
