Am văzut multă surprindere cu privire la votul diasporei românești. Cum este posibil ca tocmai cei care au fost mai multe alegeri la rând un sprijin serios pentru democrația de acasă să migreze acum înspre polul suveranist, de dreapta? Dincolo de votul anti-sistem, o a doua explicație este că ei urmează destul de fidel tendințele din țările care îi găzduiesc. Precedat acum doi ani de victoria dreptei politice în Italia și sprijinit pe ascensiunea dreptei în întreaga Europă, valul stârnit de înfrângerea democraților în Statele Unite clatină serios guvernele din Franța și Germania, punând serios problema viitorului Uniunii Europene așa cum o știam până acum.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Coaliția de guvernare de la Berlin, formată din socialiști, liberali și ecologiști s-a destrămat din cauza divergențelor economice. Liberalii, tot mai nepopulari în sondajele de opinie, nu mai vor să împrumute bani pentru cheltuieli neprofitabile, în vreme ce ecologiștii și socialiștii vor să ia noi credite înainte de stabilirea bugetului de stat pe 2025. Cancelarul social-democrat Olaf Scholz, care conduce acum un guvern minoritar, este arătat cu degetul ca principal vinovat, astfel încât după alegerile anticipate din februarie viitor, la care el și-a anunțat candidatura, este foarte probabil ca viitoarea guvernare să nu-i mai cuprindă pe socialiști.
În Franța, după căderea guvernului Michel Barnier – în urma unei moțiuni de cenzură inițiată de suveraniștii lui Le Pen, susținuți și de extrema stângă, tot din cauza bugetului pentru 2025, ca în Germania – președintele Macron a ajuns la cea mai joasă cotă de popularitate de când este în funcție. Ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, excesul de putere al președintelui, coroborat cu o Adunare Națională prea docilă, au scăzut puternic încrederea cetățenilor în instituțiile statului, astfel încât, dincolo de problemele economice generate de datoria publică uriașă, țara se află acum și în pragul unei crize sociale.
Evident că principalul măr al discordiei este războiul din Ucraina. De la acest aspect au pornit și divergențele în alcătuirea bugetelor pentru 2025 al celor două motoare ale Europei, Germania și Franța. Confruntate cu dificultăți economice uriașe, datorate crizei energetice consecutive renunțării la hidrocarburile rusești și inflației post-pandemice, cele două puteri europene trebuie să facă față acum și ascensiunii pan-europene a suveraniștilor, care nu mai vor să-l susțină. Așa cum a anunțat și Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite.
În România nu se cunoaște suma totală a sprijinului acordat Ucrainei și nici mijloacele prin care noi ajutăm țara vecină. Lipsa de transparență, convoaiele militare care străbat frecvent țara, zvonistica și presa de scandal au alimentat copios teoriile conspiraționiste și propaganda rusească. Președinția, PSD și PNL tac asurzitor în privința subiectului, ascunzându-se cel mai adesea în spatele unor comunicate terne, care nu spun nimic din ceea ce poporul vrea să știe concret. Ceea ce a dat apă la moară suveraniștilor locali, care pretind – invocând discriminările la care sunt supuși românii din Bucovina de Nord – că Ucraina nu merită acest ajutor.
Astfel încât liderii autohtoni, indiferent care vor fi aceștia în viitorul apropiat și chiar dacă deocamdată merg pe linia trasată de la Bruxelles, anume de sprijinire a Kievului, cred că vor ajunge să copieze treptat discursul de la Washington, după jumătatea lui ianuarie încolo. Degringolada financiară care amenință Uniunea Europeană, implicit și pe noi, va duce probabil mult mai repede decât ne așteptăm la un deznodământ care ne va face să ne reamintim de vorba din bătrâni potrivit căreia „cămașa e mai aproape de piele decât sumanul”. Și, mai abitir decât asta, de încă una: „frica păzește bostănăria”.
