Acum zece ani, când neamțul providențial a fost lansat în cursa pentru Cotroceni, adversarii politici s-au grăbit să-l facă albie de porci, etichetându-l în fel și chip. Atunci am zis că e vorba de anticampanie, de disperarea pesediștilor de a pune mâna pe toate butoanele puterii, acum însă… N-a trecut mult timp până am realizat cu toții că nu există suficiente cuvinte în dicționar pentru a-i descrie personalitatea și activitatea. Cuvinte deloc măgulitoare, se înțelege. Acest individ de la care românii au așteptat atât de multe a reușit să facă atât de mult rău, încât halul în care arată alegerile prezidențiale, dar și țara, i se datorează în cea mai mare măsură. Pentru a descrie ce a devenit Iohannis în cei zece ani de domnie e cazul să tragi dincolo de limita suportabilului de semnificația unor cuvinte din categoria celor pe care oamenii educați evită să le rostească.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Iohannis nu numai că nu a făcut nici cel mai mic efort în direcția îndeplinirii angajamentelor asumate în primul mandat, dar a procedat taman pe dos. A readus PSD la putere, sub masca noului USL, cu consecințe catastrofale pentru România. O manevră din care au avut de câștigat doar Iohannis și PSD, dar sunt sigur că despre acești pași chiriașul de la Cotroceni nu va scrie nicio carte, așa cum nu va scrie nici despre jenantul pas făcut la primul tur al alegerilor prezidențiale, când Iohannis a marcat o nedorită premieră în politica românească. Astfel, Ficusul a refuzat orice dialog cu presa prezentă la „eveniment”, nu a dat nicio declarație, niciun îndemn. Pur și simplu a defilat prin fața jurnaliștilor, un adevărat monument de impostură și sfidare. Mai pe scurt, nesimțirea personificată.
De ce anume această desfidere, această atitudine plină de superioritate disprețuitoare? Ei bine, se pare că acesta a fost ultimul pas – sper să fie ultimul pas -, ultima rată din datoria pe care Iohannis o are către PSD. Pentru că Iohannis are de plătit o datorie față de partidul stat care nu numai că i-a oferit al doilea mandat pe tavă, opunându-i la alegerile de acum cinci ani singurul contracandidat pe care Iohannis putea să-l învingă pe bune, dar nici nu l-a deranjat. Cum să-l deranjeze pe cel care i-a adus la butoane, deși votul populației pentru Iohannis a fost, printre altele, un vot împotriva PSD?
Imaginile cu președintele sfidător au enervat pe mulți și, pe undeva, a influențat rezultatul votului din primul tur. Nu decisiv, nu mai are Iohannis atât de multă putere, dar „mesajul” a fost cât se poate de direcționat. Cine a avut de pierdut după gestul de crasă nesimțire al Dulapului? Nimeni altul decât Ciucă, cel puțin ăsta a fost planul inițial. Ce mai puteau să-i facă românii lui Iohannis? Cum mai puteau să-i taxeze aroganța și disprețul? Iohannis nu mai candidează – din fericire – și la cum arată vâltoarea politică a ultimelor zile, n-o să mai pupe vreuna din funcțiile la care încă mai visează (foarte probabil, spera la un bonus de la PSD). Nu mai poate fi sancționat prin vot, iar de înjurăturile românilor a demonstrat că nu-i pasă. Furia românilor care s-au simțit trădați s-a îndreptat către Ciucă, perceput ca o unealtă docilă în mâna Împăratului. Nu-l pot taxa pe Iohannis, măcar nu-l votez pe Ciucă. Asta a fost ultima manevră a Dulapului în încercarea de a-l ține pe Ciucă departe de finala prezidențială. Că în final lucrurile s-au brodit altfel i se poate reproșa tot lui Iohannis și e foarte probabil ca pe rețeta asta să fi pierdut și Ciolacu; sunt sigur că s-au găsit cîțiva care nu l-au votat nici pe Marcelaș din cauza aroganței prezidențiale. România educată e un fiasco total, iar partidele mainstream au atacat președinția cu candidați de toată jena. Și în PSD, și la PNL există oameni capabili, dar care au fost marginalizați de găștile care au gravitat în jurul lui Iohannis. Strategii partidelor s-au gândit că pot face orice deoarece alegătorii sunt o masă de oi simplu de manipulat. Așa au gândit, doar că socoteala de sediul partidului nu s-a potrivit cu cea de la urnă.
Iohannis a dezamăgit cumplit. Se pare că la asta se pricepe cel mai bine. Așteptăm ziua de duminică, să vedem ce „mesaj” mai transmite, am senzația că mai poate să dezamăgească. Pe urmă la lada de gunoi cu el.
