Alegeri de infarct, cam de așa ceva am avut parte zilele astea, cu rezultate care nu ne prea onorează.
Când, duminică seara, au fost anunțate primele rezultate estimative, prima întrebare a subsemnatului a fost cine naiba e Georgescu? Pe bune, cine e Georgescu? Individul s-a strecurat pe podium în condițiile în care nu a prea fost prezent prin sondaje. Personal, habar n-am avut dacă-l cheamă Călin sau Cătălin și mi-a fost imposibil să-i asociez numele cu o față; noroc cu televiziunile de „știri” care au avut grijă să-mi facă țăndări ignoranța. Nu m-a bucurat deloc nici constatarea că nu eram singurul în această situație; cam mulți din jurul meu habar nu aveau de existența acestui personaj care, până în dimineață, a trecut pe locul I. E aiurea rău de tot să te duci la culcare în anii ’90 și să te trezești în România de după cel de-al Doilea Război Mondial. Cine l-a văzut venind pe ăsta? Că, s-avem iertare, nu prea apărea cu cine știe ce șanse în sondajele de opinie, unele încadrându-l la categoria „alții”. Cumva, se repetă istoria de la parlamentarele de acum patru ani, când AUR a obținut un scor foarte bun, în condițiile în care în sondaje nu prea a contat.
Cine e Georgescu? Mda, cine-i individul? M-am informat și m-a apucat jalea. Iar ne-au prostit serviciile și PSD. Am cam plecat pe fenta lor, anticipând o finală Ciolacu-Simion, dar uite că, uneori, nu pot ei fura cât putem noi vota. În schimb pot manipula și asta tot pe noi ne costă.
În realitate, s-a dorit o finală Ciolacu-Georgescu, dar uite că lucrurile au scăpat de sub control. Dacă pentru Ciolacu ar fi fost o nimica toată să-l spulbere pe Georgescu, nu același lucru se poate spune despre Lasconi, care va avea împotrivă nu numai electoratul TikTok, dar și pe cel al PSD și AUR. Dreapta e cam firavă și încă tributară blestemului Iohannis. Lasconi mai are de luptat și cu mentalitatea românilor, care nutresc convingerea că o femeie nu are ce căuta la Cotroceni. E clar, suntem în găleată și nu prea avem șanse să ieșim. Și asta e și vina noastră, dar mai ales a lor. PSD a pierdut cu Ciolacu. E drept că la puține voturi, dar a pierdut. Am râs noi de Orban, dar se pare că gestul lui ne-a ferit de o finală Ciolacu-Georgescu. Nu știm dacă e bine sau rău; într-o astfel de finală Ciolacu devenea automat răul cel mic, acum Georgescu a devenit răul foarte mare, mult prea mare să fie răsturnat de răul cel mic. O fi pierdut Ciolacu pe voturile celor jecmăniți de Nordis? E ironic faptul că Ciolacu a pierdut locul doi la un număr de voturi sensibil apropiat de cei care s-au declarat păgubiți de Nordis.
Ne-au prostit serviciile și socoteala partidelor nu s-a potrivit cu cea din ziua scrutinului. E vina partidelor că nu au fost în stare să impună candidați valoroși; iar în cazul PSD e hidos rău de tot că s-au preocupat mai mult să-l ridice pe Georgescu în loc să ofere românilor un candidat valabil. Umblă niște zvonuri că, la ceas de seară, de la PSD a venit ordin să fie votat Georgescu, împingându-l astfel într-o finală cu Ciolacu. Așa vedeau ei lucrurile. Ei bine, peste două săptămâni vom vedea altceva. Pentru Ciolacu e capăt de drum, așa cum a fost pentru Geoană, Ponta și Dăncilă. E singurul candidat care nu a dus PSD în turul doi.
În ceea ce-i privește pe liberali ce să spun? Discursul lui Bolojan a fost corect și dătător de speranțe, dar e vorba despre viitorul mai îndepărtat. Dacă se vor debarasa de elemente ca Bogdan, Sighiartău, Ciucă și Iohannis, au șansa să se redreseze. Poate nu până duminică, dar în următorii ani… Oricum, Bolojan e de luat în seamă.
Politicienii ne-au vrut proști pentru că așa ne pot manipula mai ușor. Nu s-au gândit deloc că o masă de oi poate fi manipulată și de alții. Așa cum tocmai s-a întâmplat…
