Am tot avertizat asupra uraganului financiar care se va abate asupra cetățenilor țării după dezmățul bugetar al politicienilor din acest an electoral. După ce inițial au negat că vor fi consecințe negative, guvernanții se duc acum, cu cozile între picioare, în fața Comisiei Europene cu un plan de redresare. Se numește Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României (PFTM) și se referă la salariul minim pe economie garantat în plată pentru anul 2025 și la multe alte măsuri fiscale. Aparent, toate au fost discutate și aprobate de către partenerii de dialog săptămâna trecută, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
Planul prevede și majorarea cotei unice de la 10%, cât este în prezent, la 16% din 2025 şi a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) de la 19% la 21% începând din anul 2026. Ce vedem aici? Că tema principală este creşterea impozitului pe venit. Să nu uităm că până în 2017 am avut 16%. Ea a fost scăzută de Dragnea la 10% ca să compenseze creşterea contribuţiilor, care a avut loc tot atunci. „Ca să fi fost neutru transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, CSA trebuia să fie 21% şi guvernanții l-au făcut 25%. CASS trebuia să fie 8,8% şi guvernanții l-au făcut 10%. Şi ca să compenseze acest transfer de la bugetul de stat la bugetul de pensii, în special, ca să arate că au bani pentru majorarea pensiilor, au scăzut impozitul pe venit. Sarcina totală pe muncă a rămas la fel”, arată Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate, citat de AGERPRES.
Scad celelalte taxe (CAS și CASS) odată cu revenirea la cota unică de 16% la cât erau înainte? Răspuns: nu. Per total, rezultă o jecmăneală cumplită pe care o vor suporta cetățenii și economia privată. Și este limpede cum o vor suporta, respectiv prin creșterea prețurilor, proporțional cu creșterea taxelor. Pe care le vom plăti cu toții, de la servicii de tot felul – medicale, legale, meșteșugărești etc. – până la ultimul pachet de biscuiți. Adică vom deconta cu asupra de măsură, toată vraiștea financiară din acest an, toate pomenile electorale și toate fanteziile actualilor decidenți politici. Nicăieri în acest plan nu sunt specificate măsurile concrete, adică ce, cum și când. Ceea ce dă mână liberă viitoarelor guverne – cel mai probabil, conform sondajelor, tot majoritare PSD – pentru orice abuzuri fiscale.
Ce alte consecințe vor mai fi? Scăderi drastice în consumul intern, cel care atâta timp cât a fost pe un trend ascendent a fost unul dintre motoarele economiei naționale, alături de exporturi. Posibil concedieri colective, mai ales în HoReCa și industria auto. De asemenea, planul ia în calcul eliminarea, din a doua parte a anului viitor, și a stimulentelor fiscale din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
Interesul general este furat în aceste zile de cursa prezidențială, mai ales de picanteriile acesteia, și mai puțin de cele parlamentare, cele cu adevărat decisive pentru viitorul țării. Ce majoritate se va crea, cine va intra în guvern, care vor fi raporturile dintre legiferarea parlamentară și abuzurile guvernamentale generate de ordonanțe? Prea puțini oameni observă că rolul președintelui este neînsemnat în legătură cu traiul lor de zi cu zi. Și cel mai bun exemplu în acest sens este chiar președintele aflat încă în exercițiu: cu excepția a două-trei reușite minore, toate marile sale planuri enunțate în campaniile electorale au eșuat lamentabil.
Așadar, dacă vrem să decidem noi înșine cine și cum ne va scoate din marasmul financiar care se apropie, atenția noastră ar trebui să fie îndreptată asupra alegerilor parlamentare și nu a celor prezidențiale.
