Dacă analiștii străini ar analiza modul în care Guvernul României împarte banii ar fi convinși că țara noastră este lovită, de câteva luni, de dezastre și de situații neprevăzute. Folosindu-se de o ordonanță pe care și-a inventat-o în folos propriu în septembrie anul trecut, Guvernul Ciolacu a alocat preferențial în ultimul an – din fondul său de rezervă – de două ori mai mult decât toate guvernele de la intrarea României în UE, adică în 15 ani. În trecut, PSD și șefii săi, atunci când nu erau la guvernare, spuneau despre această procedură că este „penală”.
În vreme ce bugetul consolidat este stabilit prin dezbatere politică și publică, este amendat și modificat în Parlament, fondul de rezervă este la discreția Guvernului. Sunt bani destinați contracarării efectelor calamităților naturale, dar și ale unor situații neprevăzute, respectiv accidente cu multe victime și pagube foarte mari, situații în care companii de stat intră în faliment sau unitățile administrative teritoriale au nevoie urgentă de bani. Executivul îi poate distribui de urgență, fără acceptul Parlamentului. Unde s-a ajuns acum? Săptămânal, sute de milioane sau chiar miliarde de lei sunt folosite discreționar din fondul de rezervă bugetară.
Acest fond este inclus în formarea bugetului anual și este, în general, de aproximativ un miliard de lei. În timpul anului, poate fi alimentat suplimentar doar dacă sunt instituții care cedează fonduri. Anul acesta a ajuns la 31 miliarde lei. Cum nimeni nu este dispus să cedeze fonduri de bună voie, rezultă că în fapt premierul Ciolacu a dat iama în banii instituțiilor și i-a luat înapoi. Criteriile pentru „uite banii – nu sunt banii” sunt arareori construite pe necesități de funcționare ci, în realitate, țin de obediența șefilor vremelnici.
Sunt și ministere care nu pot să ducă la capăt anumite proiecte – ceea ce spune mult despre incompetența administrativă a celor care ocupă funcțiile de decizie – și atunci sunt determinate să transfere banii către fondul de rezervă. De exemplu, Ministerul Apărării nu a folosit anul trecut cei 2,5% alocați din Produsul Intern Brut (PIB) și banii au fost redistribuiți, prin artificiul fondului de rezervă, către alte instituții. Un fel de rectificare bugetară mascată.
Ca să poată manevra banii după bunul plac și în afara destinațiilor stabilite prin dezbatere parlamentară, Guvernul a modificat legislația în septembrie anul trecut, când și-a auto legiferat abuzurile emițând Ordonanța de Urgență 73/2023. De ce a recurs la acest artificiu? Fiindcă o rectificare bugetară trebuie prezentată public, trebuie să fie dezbătută și aprobată și atunci se văd cu adevărat găurile în execuția bugetară.
Desigur, acești bani pot și trebuie să fie cheltuiți. Atunci de ce deranjează acest mod de a proceda al Guvernului? Din cel puțin două motive, care-i scot la iveală incompetența: pe de o parte este o dovadă că o serie de instituții nu sunt în stare să finalizeze obiectivele care le-au fost puse în sarcină; pe de altă parte este un abuz politic faptul că banii se împart preferențial, prin decizia discreționară a unui grup restrâns de decidenți și nu conform unui plan bine stabilit în forul decizional al țării.
Motivul acestui dezmăț financiar, care mărește deficitul și face varză toate regulile economice după care trebuie să funcționeze o țară membră a Uniunii Europene este evident, respectiv umplerea gurii flămânde a aparatului administrativ în vederea alegerilor care urmează. Potrivit sondajelor, Ciolacu va intra sigur în turul II al alegerilor prezidențiale. Numai că aceleași cercetări sociale arată că, indiferent cu cine se va lupta în runda decisivă, șeful PSD va pierde. Și atunci devine clar că singura miză pentru actualul guvern socialist rămâne câștigarea majorității în Parlament.