Anul 2024 va intra în istoria contemporană a României ca fiind reperul temporal ce a adunat în jurul lui maximum de scrutine electorale posibile conform legislației în vigoare: locale, generale, europarlamentare și prezidențiale, de două ori. Făcând o paralelă cu domeniul cosmic, am putea afirma că în acest an, pentru români, s-au aliniat nu planetele, ci urnele. Șansele ca acest fenomen să se repete foarte curând sunt aproape nule în următoarele două decenii, întrucât cel mai mic divizor comun al numerelor 4 (cât este o legislatură de ales local sau parlamentar) și 5 (cât este legislatura prezidențială) este numărul 20. Adică în 2044, cine va mai face umbră pământului pe atunci, va avea ghinionul (vorba prezidențială!) să asiste din nou la țopăiala politică generată de către legiuitorii care stabilesc datele de desfășurare ale scrutinelor.
Abordările, socotelile și deciziile pe care s-a bazat stabilirea calendarului electoral din acest an ne-au demonstrat încă o dată că în materie de legislație electorală, România e varză. Nu de Bruxelles, ci de București! Începând cu comasările de circumstanță ale alegerilor locale cu cele europene, continuând cu uriașa eroare determinată de existența unei perioade anormal de lungă dintre data scrutinului și data preluării prerogativelor funcțiilor (aproape jumătate de an!) și terminând cu fixarea alegerilor generale de Ziua Națională, toate acestea ne îndreptățesc să considerăm, cu argumente solide, că legiuitorii noștri fac și aplică legile cu fundul și nu cu capul. Constatăm așadar că termenul de „țopăială politică” este unul extrem de elegant, corect ar fi fost să numim toate aceste deviații de la normalitate, ori prostie, ori gogomănie, ori nepricepere, ori nepăsare. Într-o țară sănătoasă la nivel de legislativ, toate aceste probleme nu trebuiau să existe. Prevederile legislative în acest sens trebuiau a fi extrem de exacte, clare și la obiect, fără să lase loc de întors. Adică în luna cutare au loc alegerile cutare, predarea funcțiilor urmând a se face în maximum 15 zile de la data scrutinului.
Ce mare filozofie, ce nod gordian sau muncă a lui Hercule ar fi însemnat niște prevederi clare, cu date, termene și măsuri precise? Cred că este limpede pentru orice român care nu este îndobitocit politic și gândește cu mintea lui că vina pentru această țopăială politică o poartă cele două partide, PSD și PNL, care și-ar dori un abonament pe viață la guvernarea prin rotație.
Acest scop meschin al lor a condus la o uriașă irosire de timp, energii și nervi din partea tuturor românilor angrenați în politică, media și administrație. Toată lumea este de acord că pesediștii și liberalii vor astfel să ia pe persoană fizică țara, dar nimeni nu atacă această deviere de la rădăcină, adică de la ambiguitatea și inconsistența sistemului legislativ, un sistem cvasi eliptic de formă și conținut care permite o sumedenie de soluții proaste și partinice. Și dacă legile aferente alegerilor sunt cu atâtea deficiențe ce să mai spunem de celelalte? Se știe, peștele de la cap se împute, iar legile electorale reprezintă, fără vreun dubiu, vârful lanțului … trofic din politică, dacă îmi este permisă o asemenea construcție lingvistică. Dar dintre toate aceste inepții în materie de date și moduri de desfășurare a alegerilor, cel mai mult mă irită, dar și mă distrează în același timp, mentalitatea unora gen Ciolacu, Ciucă sau alții ca ei, care consideră că, punând alegerile într-o anumită zi și într-o anumită ordine, vor obține mai multe voturi.
Probabil așa s-au gândit acești nevolnici din moment ce au fixat data alegerilor generale pe 1 Decembrie! O asemenea blasfemie chiar ar trebui taxată de români, deoarece Ziua Națională e una singură și nu trebuia infestată de cuvântările și tiradele unor măscărici.
Că în mod sigur, măscăricii amintiți se vor cocoța pe tribune și vor încerca să inducă în capetele noastre un mesaj subliminal cum că ei sunt, în acel moment, patrioți de serviciu care își iubesc țara și nicidecum nu au treabă cu politica, cu scrutinul aflat în desfășurare. Revenind la țopăială, de fapt la necesitatea eliminării țopăielii politice, este musai revederea și amendarea legilor electorale prin modificări substanțiale chiar și în Constituție. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Țopăiala trebuie să înceteze odată pentru totdeauna!
