O știre care ar fi trebuit să zguduie o societate care-și dorește domnia legii a trecut la „și altele”, printre cele mult mai prizate care se referă la prețurile de pe Litoral, creșterea salariului minim și a pensiilor. Acestea din urmă mai spre toamnă, fiindcă atunci va fi bătaia peștelui pentru locurile din Parlament, iar coaliția care se află la guvernare mizează tradițional pe pensionari și nu pe tineri. Este vorba despre anchetarea și punerea sub control judiciar a doi generali care au condus operațional până nu demult cel mai puternic serviciu secret al țării, respectiv SRI.
Reiau faptele, pentru că am bănuiala întemeiată că publicul trece mult prea ușor peste dezvăluiri care arată fără putință de tăgadă cât de adânc sunt infiltrate serviciile secrete în viața politică, economică și socială a țării, mult peste limita rezonabilă care le-ar permite să depisteze și să semnaleze pericolele la adresa țării. Pe scurt, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a început acțiunea penală față de generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă pentru trafic de influență și spălare de bani. Cei doi ar fi solicitat prin intermediul avocatului lor sute de mii de euro unui om de afaceri – Cătălin Hideg, judecat și condamnat într-un dosar instrumentat de Parchetul European (EPPO), condus de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi – pentru a-i „optimiza” (citește „ușura” sau chiar anula) sentința.
Ceea ce s-a și întâmplat! Afaceristul care a depus denunțul împotriva generalilor Florian Coldea și Dumitru Dumbravă a făcut obiectul primului dosar instrumentat de EPPO în România, soldat anul trecut cu o condamnare de 4 ani cu executare în primă instanță. Doar că, ciudățenie mare, EPPO, care ceruse o condamnare de cel puțin 10 ani pentru fraudarea fondurilor europene, nu a făcut apel la această primă sentință. Și condamnat și cu banii luați, Hideg, care credea că va scăpa, i-a denunțat la DNA pe cei doi generali, iar în paralel a atacat în apel sentința inițială, oricum nefiresc de blândă în raport cu dimensiunea prejudiciului.
Ce surprinde aici nu este implicarea unor ofițeri de rang înalt în afaceri murdare, ci dimensiunea faptelor și a sumelor: procurori și judecători de rang înalt, munți de bani, manipularea termenelor de judecată și a sentințelor, minimizarea până la anulare a consecințelor pentru marii infractori. Apropo, Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul de corupție al lui Dan Voiculescu, condamnat definitiv în 2014 la zece ani de închisoare pentru corupție în procedura de privatizare a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Prejudiciul fusese stabilit la 60 milioane de euro, din care statul român a recuperat mai nimic. O fi intervenit și în acest caz o „optimizare” în stilul Coldea și Dumbravă?
Nu este vreo noutate că generalii pensionari din vârful ierarhiei spionajului românesc și-au păstrat influența asupra puterilor din stat. Practic, cu dosarele și cu ceea ce știu despre persoanele cu drept de decizie, ei pot strânge cu ușa pe oricine, pot pune presiune și obține cam tot ceea ce urmăresc. Nu este vreo noutate nici că cei activi din servicii sunt în competiție cu foștii, atunci când vine vorba despre influențe, nici că activii le-o trag rezerviștilor de fiecare dată când pot. Nici că statul nu exercită forme reale de control a activității serviciilor de informații.
Și atunci, care ar fi semnificația acestor dezvăluiri? Ar fi aceea că, potrivit a ceea ce au lăsat să se înțeleagă cei anchetați, nici alți români în funcții mari sau aspiranți la funcții mari nu ar prea putea dormi liniștiți. Dacă generalii anchetați ar spune public ceea ce știu despre o seamă de candidați, jumătate din clasa politică a țării ar ajunge fie pe margine, fie la închisoare. De aceea, eu cred izbucnirea acestui scandal în prag de alegeri nu este întâmplătoare.
