Mulți, foarte mulți români, sătui până peste cap de indolența, incompetența, arivismul, nesimțirea, lipsa de caracter ș.a. (lista ar mai putea continua mult și bine!) a politicianului autohton încearcă să se refugieze într-un turn personal de fildeș, departe de troaca și de cotețul unde își fac veacul aleșii neamului. „M-am săturat de politică, nu mai merg la vot, nu fac sub nicio formă politică!” Aceasta este, în linii mari, explicația pe care o primești de la cei peste 30 la sută dintre compatrioți care nu mai suportă politica. Din nefericire și pentru ei și pentru ceilalți români, expresia asta „a nu face politică” transpusă în practică este extrem de păgubitoare pentru oricare dintre noi. Din moment ce politica ne determină și ne influențează masiv viețile, cum să stăm cu mâinile încrucișate și să privim absenți de pe margine la escrocii și demagogii zilei care nu au altceva în gând decât cum să facă să ajungă la sacul de bani al nației pe care să-l gestioneze cum vor ei? De ce să ne lăsăm călcați pe cap de niște impertinenți cu tupeul mult mai mare ca al oricăruia dintre noi? Din păcate, tocmai apatia și indiferența unora dintre noi le netezește acestor profitori drumul către ciolan. Dar ce înseamnă să faci politică? Din nou, din păcate, mulți cred că a face politică înseamnă musai a te înscrie într-un partid, a lipi afișe, a minți fără nerușinare pe cei din jur, a susține necondiționat niște persoane în campaniile electorale. Nu, domnilor și doamnelor, nu numai acestea sunt căile de a face politică! A face politică înseamnă în primul rând a te strădui să te informezi ce se întâmplă în urbea și-n țara ta, a lua atitudine și a protesta sau a susține anumite proiecte, a-i lămuri pe cei din jurul tău de justețea sau inoportunitatea unor decizii luate de către aleșii neamului, a nu înghiți găluștile râncede ale unor trepăduși, a aplauda și încuraja inițiativele benefice și, în final, a te prezenta la vot și a pune ștampila pe partidul care „defilează” la alegeri cu oameni cât de cât onești, cinstiți și gospodari. E adevărat, o coincidență perfectă între programul de guvernare al unui partid, oamenii lui și aspirațiile noastre, nu prea există. Dar dintre toate formațiunile politice, nu se poate ca una să nu se apropie cât de cât de mintea noastră. Nu de inima noastră, că sentimentalismele în politică sunt adevărate pietre de moară. „Statul pe bară” al unora nu înseamnă neapărat că ei nu fac politică. Repet, politica se face implicându-te în viața urbei, a țării, sub orice formă. Personal, am fost contactat în această perioadă să mă alătur la trei mișcări politice. Cu promisiuni de consilier, eventuale funcții sau chiar parlamentar. Nu am idee dacă aceste promisiuni s-ar fi concretizat după alegeri, dar acest aspect nici n-a contat, refuzul meu având ca argument, în primul rând, independența mea doctrinară și faptul că eu chiar fac politică din moment ce taxez sau laud (ce-i drept, mai cu țârâita!) în scrierile mele, orice derapaj sau faptă bună a politicienilor. Cât despre scrutinul electoral, vă asigur că, dacă dă bunul Dumnezeu, mă voi prezenta în fața urnelor și voi vota pe careva. Este singura variantă de a schimba ceva, de a mișca lucrurile din loc într-un județ și o Românie ajunsă datorită politicienilor, o vacă de muls pentru unii. Iar dacă vrem lapte și miere, trebuie să scăpăm de boi și de trântori! Și cum altfel am putea scăpa dacă nu prezentându-ne în număr mare la vot și eliminând din joc marțafoii și bandiții? Dacă la alegeri procentul de alegători nu va depăși 70%, atunci ne merităm soarta. Știu, mulți români nu au posibilitatea să voteze (mai ales la Locale!) întrucât muncesc afară. Dar măcar noi, cei care trăim aici, ar trebui să nu lipsim de la vot. Gândiți-vă că rușii, cu a lor democrație de rahat și cu al lor conflict sângeros cu ucrainenii, s-au prezentat masiv la urne, cam 74%. Oare avem și noi nevoie de necazuri și de un nebun la Cotroceni ca să ne mobilizăm să facem politică? Pentru că cea mai la îndemână formă de a face politică este, cu siguranță prezentarea la urne. Or asta o putem face cu toții! Și ca o picanterie, dacă ar fi după mine, aș da o lege care să interzică total „mieunatul” și „lătratul” post electoral al celor care nu au votat! Cum s-ar spune, nu votezi, nu exiști, deci nu te plânge, apoliticule!
