În mijlocul acestei toamne aprinsă nu numai de culorile de foc dar și de o căldură nefirească, versurile unei poete săvinene, Mirela Butacu, au constituit tulpina unei „Crizanteme de aur”, adică Premiul I al Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței. Astfel, poezia „Romanță târzie” scrisă de botoșăneancă s-a metamorfozat, datorită (și) compozitorului Horia Făgărașanu, în cea mai apreciată romanță la un festival ce se desfășoară de peste 50 de ani fără întrerupere (mai exact, din anul 1968), în municipiul Târgoviște. Felicitări așadar premiantei noastre, dar și acelora care au pus umărul la continuitatea și menținerea la un nivel ridicat al calității acestui festival. Cu siguranță, unii vor spune că romanța e genul de muzică specific bătrâneții, așadar aprecierile pentru acest gen de muzică nu par a face casă bună cu tinerii. Ei bine, eu aș afirma că cei care cred acest lucru sunt într-o mare eroare. Dacă ar fi să asemăn cu ceva romanța, m-aș gândi la postludiu. Apelez la această zonă a intimităților personale nu pentru a șoca, ci pentru a fi înțeles pe deplin! După cum prea bine se știe, actul de încoronare a dragostei are (sau ar trebui să aibă!) trei părți distincte: preludiul, esența și postludiul. Sper că ați remarcat că nu am spus „încoronare” a sexului (care conține doar secvența din mijloc, la propriu și la figurat!), ci a dragostei. Și parafrazându-l pe inegalabilul Marin Preda, pot afirma fără riscul de a da prin gropi, că dacă dragoste nu e, nici postludiu nu e! Reflectați asupra acestei afirmații și cu siguranță îmi veți da dreptate. Așadar, unde este dragoste, există de toate, inclusiv … romanță. Iar dragostea nu este nicidecum specifică numai seniorilor, ci tuturor oamenilor, indiferent de vârstă. De aceea romanța, ca gen de muzică, are rolul și locul ei extrem de clar pentru iubitorii de frumos. Revenind la performanța poetei din Săveni, gândul mă duce la noianul de vorbe din unele „bucăți” muzicale fără noimă, care sunt înșirate ca o povestire precipitată, plină de agramatisme, de vorbe abjecte și lipsită de acel farmec al rimei, al ritmului, al prozodiei sau al figurilor de stil care caracterizează poezia de calitate. Or, se știe, o melodie de muzică ușoară sau populară, romanță, pop, hip-hop sau ce stiluri și genuri or mai fi, pentru a încânta auditoriul are nevoie de patru caracteristici elementare: voce bună, linie melodică plăcută, orchestrație adecvată și mesaj frumos, adică text sau versuri de primă mână. Ceea ce nu înțeleg eu la unii cantautori actuali care se pretind de succes este lipsa cvasitotală a unui text cu cap, coadă și conținut care să le secondeze compoziția. Sunt, de exemplu, manele care dispun de toate caracteristicile elementare prezentate mai sus, cu excepția textelor. Orchestrația bună, ritmul, linia melodică și de multe ori chiar vocile, sunt pur și simplu îngropate de versurile scrise parcă pentru oligofreni, fără mesaj, fără rimă, fără ritm, fără … frumos, ca să mă exprim mai pe înțelesul tuturor. Așa stând lucrurile, mă întreb adeseori de ce maneliștii de vază ai României nu apelează la profesioniștii în domeniu adică poeții (că slavă Domnului, e plină țara de ei!) ca să le întregească melodiile cu mesaje clare, plăcute și … în limba română! În niciun caz nu cred că ar sărăci dacă ar cheltui câteva sute de lei pe un text articulat și adaptat liniei melodice pe care și-o doresc. Dar să nu credeți că această meteahnă a textelor „pentru proști” (da, așa le-am botezat eu!) o regăsim numai la maneliști. Și în muzica ușoară clasică și în noile trenduri regăsim o … „gheboasă” înșiruire de cuvinte agățate fără vreo logică de gâtlejul vreunui behăitor la microfon. Și culmea, unii dintre ei au succes! Acum să nu-mi cereți să vă prezint caracteristicile publicului acestor muzicieni de duzină care peste zece ani își vor auzi „creațiile” reproduse în difuzoarele ciobanilor din stânele de munte pentru a alunga ursul. Cert, este vorba de analfabeți funcțional, loaze de politicieni, reprezentanți ai unor etnii controversate, drogați, beți sau alte asemenea exemplare din fauna românească post decembristă care dansează dând din cap și cântă grohăind. În aceste condiții, un text armonios și plăcut urechii e clar că nu are ce căuta pe scenele așa ziselor festivaluri sau concerte. Până unde se va merge în direcția asta greșită nu-mi pot da seama, dar știu sigur că încă existând în țara asta textieri și poeți frumoși în versuri precum Mirela Butacu, mai avem o șansă la revenirea pe drumul cel asfaltat al muzicii. Mai ales că, din fericire, nu toți românii dau prin gropi și merg prin rigole. Concluzia acestor rânduri este extrem de simplă: o melodie bună are obligatoriu nevoie de un text bun așa că dragi muzicieni, apelați la profesioniști, nu la cârpaci!
Despre texte și pretexte muzicale – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!
Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Lipsa educației pentru democrație, cel mai mare pericol pentru viitorul României – Ciprian MITOCEANU, scriitor
La treizeci și de ani după căderea oficială a comunismului, în România procesul electoral a devenit un spectacol mai degrabă decât un act de...
Editorial
Nordis, politicieni, curve și naivi – Dumitru MONACU, scriitor
Cu stupoare constatăm în aceste zile că în mizerabila „Ciorbă” (am făcut referire la Vladimir Ciorbă, soțul pesedistei Laura Vicol, unul din creierele acestei...
Editorial
Să alegem noi, nu alții pentru noi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Deși mai sunt puține zile până când vom merge la urne, interesul românilor pentru dezbaterile electorale tinde spre zero, iar asta ar trebui să...
Editorial
Referendumul și campania electorală – Dumitru MONACU, scriitor
De ceva timp, primarul Botoșaniului, Cosmin Andrei, bate câmpii pe rețelele de socializare cu o temă evident electorală, și anume consultarea populației în legătură...
Editorial
Fotbalul, Kosovo și lecția autoironiei pierdute – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Am renunțat la fotbal din toate punctele de vedere în urmă cu mai bine de douăzeci de ani și nu pot spune că-i duc...
Editorial
Pierdem dreptul de a ne plânge – Virgil COSMA, jurnalist
Pe cum se apropie ziua alegerilor, se întinde ca o furtună ideea că ne merge prost fiindcă fruntașii Europei ne fură de ne sting...
Editorial
Patul sau pactul Cotrocenilor? – Dumitru MONACU, scriitor
Goana nebună după procente și după accederea în turul doi al prezidențialelor face ca lupta la baionetă să devină efectiv pistol cu apă, ca...
Editorial
Despre nunți, botezuri, înmormântări – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă v-ați gândit cumva că titlul editorialului are vreo legătură cu filmul românesc purtând (aproape) același nume produs în 2022, v-ați înșelat amarnic. Așadar,...
Editorial
O lecție din care România ar trebui să învețe – Ciprian MITOCEANU, scriitor
În media românească s-a vorbit foarte puțin despre tragedia de la Novi Sad, petrecută la începutul lunii. E campanie electorală, e vorba de viitorul...
Editorial
Contractele cu statul și cancanul politic – Dumitru MONACU, scriitor
Despre firmele care au contracte cu statul s-a vorbit și încă se va mai vorbi multă vreme în spațiul public autohton, din moment ce,...
Editorial
Vadim se întoarce. Și nu vine singur – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Având în vedere că finala prezidențială din 2000 e pe cale să se repete, deși cu alți protagoniști, tot mai mulți români și-au amintit...
Editorial
Conservatori versus progresiști și noua ordine mondială – Virgil COSMA, jurnalist
Un fior de disconfort și neliniște i-a cuprins pe liderii progresiști ai Europei - cu excepțiile notabile ale Poloniei și Ungariei, parțial și a...
Editorial
Între nostalgie și realitatea europeană – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Eterna și paradoxala Românie... Deși numărul nostalgicilor e tot mai mare cu zi ce trece, e clar că, din punct de vedere economic –...
Editorial
Balul oamenilor de afaceri, postacii și pârlacii – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani a organizat în somptuoasa sală „Luceafărul” de la Cucorăni tradiționalul bal al...
Editorial
În ce Matrix au trăit nostalgicii? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cred că sunt prea puțini românii care se pot lăuda că au ratat seria Matrix, iar pentru asta nu e de vină apetitul românului...
Editorial
AI și maimuțele – Dumitru MONACU, scriitor
Oriunde te duci și te întorci astăzi, este imposibil să nu auzi: „Nu mai găsești pe nimeni să muncească, dom’le!”, indiferent că e vorba...
Botoșani
nori împrăștiați
2.6
°
C
2.6
°
0.5
°
91 %
1.5kmh
50 %
lun
4
°
mar
4
°
mie
6
°
joi
7
°
vin
4
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Având în vedere că se apropie sărbătorile, s-au montat semne și pentru musafiri.
EDITORIAL
La treizeci și de ani după căderea oficială a comunismului, în România procesul electoral a devenit un spectacol mai degrabă decât un act de...
EPIGRAMA ZILEI
Tot votând răul cel mai mic
N-am realizat nimic
Așadar și prin urmare
Încercăm cu ăla mare?
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...