Percepția compatrioților noștri față de situația României zilelor noastre diferă mult de la individ la individ, dar cele mai mari abisuri între viziuni, concepții și aprecieri le regăsim între generații și este firesc să fie așa. Astfel, o mare parte dintre românașii noștri trecuți de 45-50 de ani au fost izbiți, fără voia și dorința lor, de niște realități contondente care pur și simplu aproape i-au stricat de cap. Ce să mai înțeleagă ei, care au învățat la școală că România era pe primele locuri din lume la producția de cereale, țiței, sare, cărbuni și alte asemenea daruri divine și catastrofala poziționare de astăzi când, la ce-i bun ocupăm ultimul loc și la ce-i rău, primul! Faptul că despicarea firului în patru pentru găsirea explicației logice și corecte a acestei schimbări de macaz la 180 de grade necesita și necesită voință, putință și știință a făcut extrem de eficientă propaganda unora, care a alimentat comoditatea mentală a celor mai mulți dintre compatrioți. Și uite-așa, căderea României nu a mai fost catalogată drept o eroare politică totală, ci un complex de împrejurări nefaste create, gândite și manevrate din exterior pentru a ne desființa ca națiune. Drept urmare, am început să punem toate neputințele noastre, toată prostia celor care ne conduc și toate nerealizările noastre pe seama străinilor. Ei, străinii, nu au altă grijă și alt scop decât să ne nimicească pe orice cale și definitiv, pe noi, locuitorii grădinii lui Dumnezeu! După umila mea părere, suntem într-o mare eroare, și când spun asta, mă gândesc la o țară de lângă noi, vechea Iugoslavie, care, da, a fost crâmpoțită în 7 parcele (Kosovo fiind a șaptea!) de către forțe din exterior, dar acolo contextul a fost de o cu totul altă natură. Dârzenia, puterea de sacrificiu, mândria, tenacitatea dar și alte asemenea calități ale oamenilor din spațiul ex iugoslav constituiau un real pericol pentru marile puteri. Un stat unitar format din asemenea caractere prezenta efectiv o stavilă în calea spre supremația totală a Vestului și al americanilor. Așadar, furișați în siajul religiei, marile puteri au făcut pe dracu în patru ca să fărâmițeze poporul cel dârz. La noi nu avea niciun rost să se mai facă eforturi inutile, întrucât mămăliga se poate duce, modela și învârti, cum vrea fiecare. Drept urmare, tentativa de la începutul anilor 90 de desprindere a Ardealului a fost oprită încă din fașă, întrucât nu reprezentam nici pe departe un pericol pentru Europa de Vest așa cum se profila a fi poporul iugoslav. Ca națiune, suntem așadar o mare mămăligă ce cuprinde laolaltă și Moldova și Muntenia și Ardealul, o mămăligă care nu numai că nu explodează, dar nici nu poate reprezenta un pericol, o amenințare sau o opreliște pentru planurile și politicile marilor puteri. În acest context, mămăligarii, adică diriguitorii nației, își adaptează discursurile propagandiste dând vina pentru toate aiurelile lor, pe acei oameni răi de afară care au ceva cu noi. Care ne dezavantajează, ne pun bețe în roate și ne faultează ori de câte ori au ocazia, indiferent de domeniu. Ba cu Schengen-ul, ba cu meciul cu Kosovo, ba cu suspendarea Simonei Halep. Oricând și oriunde noi suntem victime, noi suntem persecutați pentru că … Ei, aici e aici! Am încercat să găsesc o explicație la toate acestea. De ce ne-ar faulta întruna ăștia de afară? Cine, ce suntem noi ca să fim mereu ținta abuzurilor și fărădelegilor Vestului? Răspunsul, știu, nu o să fie pe placul suveraniștilor care stau cu fața numai la răsărit, dar o să îmi asum riscul de a fi catalogat antiromân, trădător de neam, vândut străinilor: am fost transformați toți în pătrățele de mămăligă de către mămăligarii șefi care ne-au împuiat capetele cu minciuni și dezinformări menite a nu le observa lor neputința, neștiința sau reaua voință. Nu sunt de vină austriecii că noi nu îndeplinim niște condiții minime pentru a accede în Schengen, nu este vinovată UEFA că nu suntem în stare să asigurăm pe stadioane condițiile cerute, nu sunt vinovați cei de la ITIA că probele în cazul de dopaj al Simonei sunt indubitabile și regulamentul prevede patru ani de suspendare. Dacă vrem să nu mai fim percepuți ca niște mămăligi, atunci e musai să ne schimbăm atitudinea. O atitudine care a fost croită și modelată de către mămăligari numai și numai în interesul lor. Peștele, se știe, de la cap se împute, așa că singura noastră șansă de a conta și de a ne impune în afara granițelor este aruncarea din ceaun a mămăligarilor și asta s-ar putea concretiza la anul, la alegeri. Din păcate, crusta închegată de PSD și PNL este extrem de dură și lipită de ceaun, fapt care mă face să cred că nu se va schimba nimic nici de la anul încolo. Doar folosirea făcălețului altfel, și anume pe spatele mămăligarilor, ar mai putea schimba ceva!
Rostul cel bun al făcălețului – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Negustorie cu clădiri de patrimoniu – Dumitru MONACU, scriitor
Unul dintre subiectele dezbătute în cea mai recentă ședință a CL Botoșani a avut ca … „obiecte ale muncii”, două clădiri istorice, de patrimoniu,...
Editorial
O posibilă explicație – Ciprian MITOCEANU, scriitor
N-au mai rămas prea multe zile până când vom fi chemați (din nou) la urne. S-a mai întâmplat în noiembrie, dar nu s-a pus...
Editorial
Al șaptelea val – Dumitru MONACU, scriitor
Frământările sociale din ultima vreme nu sunt singulare în istoria recentă a românilor. De-a lungul ultimelor două secole, istoria a consemnat multe asemenea momente....
Editorial
Legea junglei din Absurdistan – Ciprian MITOCEANU, scriitor
E din ce în ce mai interesant de trăit în România, asta dacă ai ceva genă de masochist. Avem legi, dar aplicarea acestora depinde...
Editorial
Exemplul personal – Virgil COSMA, jurnalist
În sfârșit, un film urmărit pe toată planeta și care stârnește valuri interminabile de comentarii, fiindcă ne privește pe toți, părinți, bunici și copii....
Editorial
Cel mai (ne)iubit dintre pământeni – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Se pare că, uneori, lucrurile se aranjează așa cum ar trebui. Evenimentele de la finalul anului trecut, care încă mai au ecouri în societatea...
Editorial
Piedone, comisarul cu … (k)armă – Dumitru MONACU, scriitor
Periplul moldav al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Cristian Piedone Popescu s-a lăsat cu amenzi mari, opriri temporare ale activității și mare panică...
Editorial
Justiție pe pauză – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e zi în care să nu aflăm din presă despre tot felul de potlogari pe care justiția i-a scăpat de pedeapsă prin deja...
Editorial
Enigme deocamdată – Dumitru MONACU, scriitor
Pe perioada celor peste 35 de ani de pluripartidism românesc au existat oameni, partide, curente sau tendințe politice care s-au pulverizat în neant în...
Editorial
Când disciplina devine opțională și criza educațională românească – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Acum ceva ani, un românaș revenit din Spania pe meleagurile natale s-a declarat îngrozit de nivelul violenței din școlile românești. Păi dacă se întâmpla...
Editorial
Unde ne ducem? – Virgil COSMA, jurnalist
Prima vizită externă a președintelui interimar Bolojan, în afară de cea tradițională de la Chișinău - care nici nu ar trebui să fie socotită...
Editorial
Lecțiile neînvățate ne lasă repetenți – Cătălin MORARU, redactor șef
E important să înțelegem dacă am învățat ceva din lecțiile primite în ultimele luni, în materie de democrație sau de cât de repede poate...
Editorial
Proști, deștepți, frustrați și invidioși – Dumitru MONACU, scriitor
Încerc acum, după ce s-a tras cortina peste al doilea act al parodiei prezidențiale, să înțeleg ce i-au mânat în luptă pe susținătorii zeloși...
Editorial
Simulăm până reușim sau ne prefacem că reușim? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Suntem în plin sezon de simulare a examenelor naționale. Săptămâna aceasta tocmai s-a terminat cu simularea Evaluării Naționale, iar săptămâna viitoare începe simularea examenului...
Editorial
Cozi de topor la … cozi de topor – Dumitru MONACU, scriitor
De când e lumea și pământul, stăpânirea unei nații de către alta a avut la bază suportul cozilor de topor. Adică, mai pe șleau...
Editorial
Impostură și oportunism – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Paradoxal, deși criza în care se zbate țara devine tot mai gravă pe zi ce trece, numărul celor care au pretenția că ne pot...
Botoșani
câțiva nori
14
°
C
15.6
°
13.9
°
61 %
2.3kmh
12 %
vin
16
°
S
18
°
D
6
°
lun
4
°
mar
7
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Deci nu doar câinii își păzesc stăpânii la spital. O fi din cauza spitalului.
EDITORIAL
Unul dintre subiectele dezbătute în cea mai recentă ședință a CL Botoșani a avut ca … „obiecte ale muncii”, două clădiri istorice, de patrimoniu,...
EPIGRAMA ZILEI
Când s-a întors din armată
Nu a mai găsit-o fată;
Azi, alt șoc l-a dărâmat:
A găsit-o, dar ... băiat!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...