Sfârșitul săptămânii trecute m-a prins pe drumuri. Mai exact pe acel drum care riscă să devină rușinea județului și a celor care cică îl conduc doar pentru prosperitatea celor care încă se încăpățânează nu doar să-l populeze, ci mai ales să plătească taxe. Exact! Este vorba de drumul care leagă reședințele județelor Iași și Botoșani. Acel drum pe care, ani întregi, ne-am tot rupt mașinile și i-am înjurat pe aleși, cel mai adesea fără părtinire. Cum e posibil ca la începutul mileniului trei, într-o țară cu pretenții de apartenență europeană, să existe o asemenea mizerie de drum, în condițiile unui trafic foarte intens? La ce taxe încasează statul, ar trebui să avem asfalt pe toate străduțele din cel mai retras cătun, dar uite că nu avem nici măcar pe arterele principale, care arată mai rău decât cele din Ucraina. Bine, la vecini este război, dar la noi avem o clasă politică mai rea decât străinii ăia dușmănoși care nu mai știu ce să facă să ne distrugă ca țară și popor. Dacă încă mai credem balivernele cu străinii distrugători, ne merităm soarta. Din contră, străinii ar putea să ne ajute cu investiții, dar cine să facă asta cât timp infrastructura e varză? Și nu e cazul să le pretindem să bage dezinteresat banul în economia națională; nimeni nu investește de milă, fiecare vrea profit.
Revenind la drumul Botoșani-Iași, pot spune sincer că m-a îngrozit. Asta pentru că nici bine n-a fost terminat, că s-au și apucat de reparat. Ani întregi a fost mai rău decât dacă ar fi fost străbătut cu tancurile, dar la un moment dat promisiunile politicienilor au căpătat o formă ceva mai concretă. Se reabilitează drumul spre Iași. N-am crezut până când nu am văzut utilajele la lucru și chiar nici atunci n-am fost foarte convins că o să avem o cale de rulare decentă până în capitala Moldovei. Reabilitarea a început prost, în stil pompieristic, și nu puțini au fost cei care au prezis că dezastrul va rămâne prezent ani buni de acum încolo. Asta pentru că politicienii ne-au tot obișnuit cu investiții strategice lăsate de izbeliște.
Însă de data asta ni s-a spus că e treabă serioasă. Și de liberali, și de pesediști, care nu mai știau cum să-și asume meritul. Da, domnule, e drept că a început treaba în mandatul altuia, dar demersurile noi le-am început, noi am semnat niște hârtii, că dacă nu eram noi… Ceea ce ar trebui să fie perfect normal, respectiv implicarea aleșilor în reabilitarea celui mai rulat drum din județ, a ajuns să ne fie prezentată ca o favoare făcută de politicieni trăitorilor pe aceste coclauri. Dacă nu eram noi nu mai vedeați asfalt.
Din păcate, de realizarea mediatizată cu surle și trâmbițe se pare că o să se aleagă praful dacă nu se iau măsuri adevărate. Pe unele porțiuni se peticește într-o veselie, pe altele urmează, pe cele mai multe ar trebui. E de neînțeles de ce în zona Zosin a fost lăsată o porțiune așa cum era odată. Poate aleșii știu că avem memorie scurtă și vor să nu uităm ce favoare ne-au făcut.
Evident, vina e la alții. Traficul greu, condițiile meteo… Încă nu trebuia dat drumul la trafic pentru că mai era de lucru… Explicații se găsesc, însă cel mai important e că rămânem fără drum. Dacă o ține tot așa, până la alegeri o să arate mai rău decât era și, ca și cum nu ar fi destul, reabilitarea s-a făcut cu prețul distrugerii rutelor alternative, care erau cât de cât circulabile. Cu ce o să se mai laude parveniții politici atunci când vor veni după voturi? Cu faptul că au îngropat banii într-un drum care nu are garanție nici măcar cât o pereche de ciorapi? O să-și asume careva eșecul așa cum își asumau realizarea încă înainte să devină realitate? Normal că nu… Și bănuiesc că, undeva, niscaiva realizați politic își mușcă mâinile. Dacă lăsam și noi să mai treacă ceva timp și le făceam cale bătută până la Iași doar în 2024, că uite, asfaltul nu ține mai mult…
Cu ce o să vă mai lăudați? Cu ce vă lăudați în momentul de față? Pentru că, s-avem iertare, drumul reabilitat de voi arată ca și cum v-a trădat. Dar voi știți cum stă treaba cu trădarea…
